- Economia României a rămas în urma celei din Ungaria, deși potențialul țării a fost mult mai mare
- În 1919, valoarea PIB-ului per locuitor din România era puțin mai redusă decât în Ungaria, dar decalajele s-au accentuat
- Întârzierea urbanizării și disprețul față de diaspora au fost printre cauzele care au lăsat România în spatele Ungariei
De trei ori mai mare ca suprafață, cu populație dublă și resurse naturale mult mai generoase decât Ungaria, România părea condamnată să fie superioară vecinei la sfârșitul primului război mondial. După mai bine de un secol, însă, Ungaria ne privește de sus.
Advertisment
„Este ciudat că o economie, o țară cu potențial economic incomparabil mai mare ca al Ungariei și ca suprafață și ca potențial uman și ca dotare cu resurse naturale și ca, să zicem, capital intelectual este în urma vecinilor și asta ar trebui să ne dea de gândit”, spune Dumitru Miron, profesor la Academia de Studii Economice din Bucureşti.
Politicile economice ale comuniștilor au tras țara sub Ungaria. În 1938, 78% din populație făcea agricultură. În Ungaria, doar jumătate din locuitori. Plus că secera și ciocanul au lovit letal și în alte domenii, spre deosebire de regimul Budapestei.
Recomandări
„Regimul de la București a avut o atitudine dușmănoasă, o atitudine deosebit de obstrucționistă față de cei de origine română care erau în străinătate. Deci ei, prin intermediul cetățenilor de origine maghiară care au emigrat sau care au călătorit în străinătate au reușit să creeze punți pe care le-au valorificat. Le-au valorificat în interesul țării. De asta mai tragem ponoasele și acum”, a mai spus Miron.
Peste patru milioane de români lucrează în străinătate. Cei mai mulți fac munci necalificate. În schimb, din Ungaria au emigrat doar 600.000 de locuitori. Nu e târziu. Putem să recâștigăm duelul. Trebuie doar să reluăm lecția Unirii.
„La momentul acela, 1918, întreaga societate românească a rezonat la unison, ca un song, ca un grup coral de mare perfecțiune, ca o orechestră simfonică bine dirijataă. Și a rezonat la unison către niște valori: românismul, modernitatea, calea noastră europeană.Sunt elemente pe care acuma le avem neschimbate. Deci trebuie ca întreaga societate să vină și să redescopere spiritul lui 1918 și să-l replice la vremurile de acum și vom vedea efectele imediat”, a spus Miron.
Partenerii noștri