UE ia măsuri pentru a-și proteja economia de eventuale sancțiuni împotriva Rusiei

• Țările Uniunii Europene fac presiuni asupra blocului pentru a găsi modalități de a-și proteja economiile în cazul în care UE va aplica sancțiuni Rusiei din cauza agresiunii asupra Ucrainei.
• Germania și Italia se numără printre națiunile care încearcă să evite consecințele sancțiunilor.
• Cel mai înalt diplomat al UE atrage atenția asupra sprijinului unanim pentru pachetul de sancțiuni.

Țările Uniunii Europene, inclusiv Germania, Franța și Italia, fac presiuni asupra blocului, în spatele ușilor închise, pentru a găsi modalități de a-și proteja economiile în cazul în care UE va aplica sancțiuni Rusiei din cauza agresiunii legate de Ucraina.

Premierul Italiei, Mario Draghi, poartă discuții cu partenerii din UE cu privire la modul de atenuare a impactului pe care măsurile punitive le-ar putea avea asupra sectoarelor cheie ale economiei italiene, discutând, inclusiv, despre posibilele scutiri pentru sectorul energetic de la unele măsuri financiare.

De asemenea, Germania și Italia au încercat să își protejeze sectoarele bancare, iar Roma a propus, în schimb, ca sancțiunile să vizeze persoane fizice, mai degrabă decât zone largi din economia Rusiei.

Discuțiile au loc în contextul în care președintele american, Joe Biden, a avertizat, joi, că probabilitatea unei incursiuni rusești în Ucraina este „foarte mare”, în pofida asigurărilor repetate ale Moscovei că nu are intenția de a invada.

Cel mai înalt diplomat al UE, Josep Borrell, a declarat că un pachet complet de sancțiuni al UE este gata și a primit sprijinul unanim al celor douăzeci și șapte de state membre ale blocului.

„Avem pregătit un pachet foarte dur”, a declarat Borrell înaintea unei reuniuni de urgență a liderilor UE, la Bruxelles, adăugând că va convoca „imediat” o reuniune pentru a le adopta, în mod oficial, dacă va fi necesar.

„Energia va fi una dintre cele mai importante chestiuni din acest pachet”, a adăugat el.

Germania, Franța, Țările de Jos și Polonia se numără printre țările UE care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la consecințele sancțiunilor

Germania, Franța, Țările de Jos și Polonia se numără printre țările UE care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la consecințele sancțiunilor asupra anumitor sectoare, printre care energia, materiile prime și băncile.

Rusia este principala sursă de gaze naturale pentru Europa, aproximativ o treime din exporturile sale trecând prin conductele ucrainene.

Italia a trimis, luna trecută, un document neoficial Comisiei Europene, subliniind preocupările sale cu privire la modul în care măsurile ar putea afecta propria economie. Italia a cerut Comisiei să lucreze la un mecanism de compensare pentru a atenua consecințele sancțiunilor asupra țărilor UE.

Italia se bazează, în mare măsură, pe fluxurile de gaz rusesc, iar economia sa ar fi afectată de sancțiunile care se răsfrâng și asupra comerțului, întrucât Italia este al șaptelea furnizor al Rusiei, cu fluxuri comerciale în valoare de peste douăzeci de miliarde de euro (douăzeci și trei de miliarde de dolari), anul trecut, potrivit datelor Ministerului italian de Externe.

UE a evitat să împărtășească detaliile pachetului de sancțiuni cu toți membrii săi, preferând să îi consulte în grupuri mici, pentru a evita dezacordurile. Liderii reuniți la summitul de joi nu urmau să discute în detaliu despre sancțiuni, a declarat un oficial UE.

Mario Draghi a declarat, la finalul reuniunii, că țările din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) ar trebui să rămână unite în ceea ce privește măsurile luate împotriva Rusiei în cazul unei invazii.

„Trebuie să ne păstrăm strategia de descurajare solidă, să nu arătăm nicio slăbiciune”, a spus Draghi.

„Nu putem renunța la principiile fondatoare ale NATO”, a mai adăugat acesta.