• Unu din cinci români confirma în 2021 că nu a citit niciodată o carte.
  • Doar 6 minute de lectură reduc stresul cu 68% arată studiile.
  • Cititul de plăcere scade cu 28% riscul de depresie.

Studiile nu te încurajează mereu, dar ce faci tu îți e pus în frunte. Aerul studiilor nu este cel mai optimist, dar când e vorba de lectură e destul de important și cum citești cifrele. În 2021, unu din cinci români confirma că nu a citit niciodată o carte. La începutul anului 2023, studiile arătau că doar un pic peste 6% din români citesc cărți. Chiar dacă analfabetismul funcțional a urcat la 42%, banii alocați de guvern pentru educație nu depășeau 2,1% din PIB. Acum, sondajele notează că 51.4% dintre români declară că în ultimele 6 luni au citit cărţi (romane, poezie, etc.), iar 48,5% spun că nu au citit.

România stă cel mai prost în Uniunea Europeană, unde 46,5% dintre spanioli nu citesc niciodată și, potrivit Eurobarometrului, cele mai scăzute rate de citire sunt în Portugalia, cu 32% din populație care susține că nu citește, în România, unde 35% din cetățeni n-au citit niciodată o carte, și în Grecia, cu 45% care nu aleg niciodată o carte în viața lor. Potrivit Eurostat, 93,5% dintre români nu cumpără nici măcar o carte pe an, drept urmare, avem cele mai puține librării pe cap de locuitor.

Care este soluția?

Printre argumentele folosite în campanii se numără și faptul că 20 de minute de lectură pe săptămână te fac să te simți cu 20% mai mulțumit de viața ta, în vreme ce doar 6 minute de lectură reduc stresul cu 68%. Totodată, cititul de plăcere scade cu 28% riscul de depresie, iar 30 de minute de lectură pe zi cresc media de viață cu 2 ani.

Recomandări

CÂND INTRĂM ÎN SCHENGEN
AFACERI RUSIA-COREEA
STĂ PROST CU VÂNZAREA
REVOLTA ROBOȚILOR
CE-AU GĂSIT AL LOR SĂ FIE
ANIME ȘI MANGA

Poți să găsești în librării ediții diferite din „Rapsodii de toamnă” de George Topârceanu, ca să fii în ton cu anotimpul. „A trecut întâi o boare/ Pe deasupra viilor/ Și-a furat de prin ponoare/ Puful păpădiilor”, îți arată selecția de poezii pe care o apreciază mai ales copiii. Pentru maturi, poți miza pe „Brocart de toamnă”, romanul semnat de Teru Miyamoto, care îți arată o toamnă japoneză pe muntele Zao, unde un cuplu despărțit, redescoperă apropierea după zece ani de la divorț.

Cât de potrivită este toamna pentru cărți bune de citit?

Ai evenimente istorice, revizitate de Alexandra Gold în albumul 15 noiembrie 1987” sau poți să încerci Urmuz. 23 noiembrie 1923”, unde Mihai Măniuțiu transpune în text documentarea uneia dintre cele mai misterioase drame din istoria literaturii române. Dacă vrei ceva clasic, poți citi un text din tinerețea lui Gustave Flaubert. „Noiembrie” vorbește despre dorință și erotism dar și despre tensiunea dintre nevoia de individualitate și dorința de afecțiune, iar personajul acestei povești o să-ți arate de unde vine senzualitatea neașteptată care l-a consacrat pe scriitorul francez în povestea Emmei Bovary.

Toamna”, de Karl Ove Knausgard inaugurează o serie de romane dedicate de scriitorul norvegian fiicei sale care urma să se nască. Este o scrisoare pe teme legate de bucuria și misterul lumii. Toamna”, de Ali Smith, este de asemenea o poveste care inaugurează o serie. Romanul finalist pentru premiul Man Booker în 2017 îți amintește că te afli într-un anotimp în care ceața și recolta sunt punctele principale în mod tradițional.

Citește și