• Anul 2024 oferă o nouă provocare: lupta cu deepfake-ul.
• Videoclipul cu Ion Iliescu a devenit viral pe rețelele de socializare.
• Aurel Manea a realizat un videoclip cu Ion Iliescu ajutându-se de Inteligența Artificială.

E 2024, anul în care pui ștampila pe buletinul de vot în mod repetat. Ai mai
făcut-o, însă 2024 oferă o nouă provocare: cea a deepfake-ului. În era în care online-ul este plin de clipuri, cum știi ce este real și ce nu? Cum știi dacă opinia formată cu privire la vreun candidat nu este influențată eronat într-o direcție sau alta?Iată un clip generat de A.I. În prim-plan, fostul președinte al României, Ion Iliescu.

De ce Ion Iliescu?

„Dintr-o zi m-am trezit cu o idee: Ion Iliescu într-un scenariu science-fiction, cyberpunk. Am generat niște imagini inițiale cu el după ce am antrenat un AI pe baza fotografiilor lui. Este destul de costisitor ca timp, deoarece nu găsești AI-uri publice care să ofere această funcționalitate, precum ChatGPT sau MidJourney. După aceea, m-am gândit că această idee ar putea merge și ca un film. Am elaborat un scenariu, o idee, și am pus-o în practică. De ce Ion Iliescu? Pentru că sunt fan al meme-urilor și mi s-a părut oportun în acel moment. Am vrut să îmi exersez abilitățile în acest domeniu, dar nu am un răspuns clar. Știu că este destul de dificil, chiar și cu toate aplicațiile și tehnologia pe care o avem acum, să generezi un personaj AI care există în realitate. Știu că sunt tot felul de blocaje din cauza temerilor legate de deepfake”, a explicat Aurel Manea, creatorul acestui videomontaj, pentru Aleph News.

Cum facem să ne protejăm de fake news, de deepfake?

„În primul rând, ne putem uita la consistență: verificăm dacă defectele de pe față, cum ar fi pistruii, corespund cu pistruii reali. Putem analiza numărul de degete și alte detalii pentru a vedea dacă sunt consistente și coerente. Observăm dacă, de-a lungul cadrelor, Ion Iliescu se schimbă și nu mai arată la fel. Sunt o mulțime de detalii care pot trăda autenticitatea unei imagini generate. În scena cu mine, pentru că la final nu se vede că sunt eu, un robot se metamorfozează și se schimbă. De asemenea, în această scenă, robotul respiră, deși nu ar trebui să respire. Dacă ești atent la detalii, poți să observi aceste neconcordanțe, dar în zilele noastre, când consumăm conținutul în câteva secunde și apoi trecem mai departe, este greu să fii atent la astfel de detalii. Poate că, dacă ești păcălit de astfel de fake-uri, nu ar fi bine să votezi. Totuși, nu avem dreptul să interzicem nimănui să voteze și deocamdată nu există o legislație specifică în acest sens. Pe de altă parte, părerea mea este că filmulețele acestea nu pot schimba semnificativ alegerile oamenilor, deoarece, în general, oamenii cad ușor în capcana fake news-urilor, care sunt evident false, și nu își verifică sursele în mod corespunzător”, a adăugat Aurel Manea.

Citește și

• Cum arată lista finală de propuneri pentru Comisia Europeană? Doar opt femei au fost nominalizate de state drept comisar
• Ciolacu dezvăluie cât a luat la BAC și la Licență: „Am decis să închid acest subiect pentru totdeauna”
• Începe expoziția internațională de armament MSPO, din Kielce. Participanți din 45 de țări își prezintă cele mai noi tehnologii de apărare