• Bursa Română de Mărfuri (BRM) a depăşit uşor pragul de deţinere de 5% din capitalul social al Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
  • În prezent, BRM este folosită mai ales de instituţiile publice care au nevoie de o licitaţie oficială pentru materiile prime pe care le achiziţionează, şi deloc de către investitorii financiari.
  • Cele mai mari Contrapărţi Centrale specializate pe decontarea tranzacţiilor de derivate pe mărfuri sunt cele din Statele Unite ale Americii, Anglia şi Germania.

Bursa Română de Mărfuri (BRM), care desfăşoară activităţi pentru organizarea şi desfăşurarea tranzacţiilor pe piaţa gazelor naturale din România, a depăşit uşor pragul de deţinere de 5% din capitalul social al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), operatorul pieţei de capital, scrie Ziarul Financiar.

Astfel, investiţia BRM în capitalul social al Bursei de Valori se ridică la aproximativ 22 mil. lei. BRM are 443.140 de acţiuni ale operatorului pieţei de capital, potrivit unei raportări de vineri seară de după închiderea şedinţei de tranzacţionare de la Bursa de Valori.

În 2015, Bursa Română de Mărfuri a primit autorizarea din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) pentru a funcţiona ca societate brokeraj, demers necesar pentru a putea administra un sistem alternativ de tranzacţionare (ATS) pe care în viitor să fie cotate instrumente financiare derivate cu activ suport mărfurile.

Recomandări

CE DEVINE LUMEA?
PLANUL ARMATEI GERMANE
ROMÂNII SE TEM DE EȘEC
GATA DE RĂZBOI?
A ATINS O COARDĂ SENSIBILĂ
MANDAT DE ARESTARE

Bursa de Valori de la Bucureşti a renunţat la piaţa de derivate în 2013, însă intenţionează să le relanseze odată cu implementarea Contrapărţii Centrale. Pentru ca tranzacţionarea derivatelor să fie posibilă, BRM va trebui să se conecteze la Contraparte Centrală, instituţie menită să asigure decontarea acestor tranzacţii.

Cele mai mari Contrapărţi Centrale specializate pe decontarea tranzacţiilor de derivate pe mărfuri sunt cele din Statele Unite ale Americii, Anglia şi Germania.

În prezent, BRM este folosită mai ales de instituţiile publice care au nevoie de o licitaţie oficială pentru materiile prime pe care le achiziţionează, şi deloc de către investitorii financiari.