• Dana Războiu: ,,Știu în jurul meu atâtea femei din lumea bună, femei inteligente, femei frumoase, cunoscute, celebre, care au totul, în ghilimele totul. De fapt ce le lipsește e o relație adevărată.
  • Dana Războiu: ,,Când vrei să manipulezi pe cineva sau să îl ții undeva, îi induci sentimentul de frică și i-l induci prin amenințări, întâi voalate și apoi directe”
  • Iulian Văcărean: ,,Mama a luat multă bătaie. Le încurajez pe femeile care se uită la noi: nu stați, vorbiți despre asta!”
  • Comisar-șef Angela Chirvăsuță a vorbit despre Bright Sky RO, aplicația care vine în sprijinul victimelor violenței domestice

,,Ochii pe mine! ”, cu Vlad Craioveanu – invitați miercuri seara la Aleph News – Dana Războiu, președinta Asociației ,,Nație prin Educație”, Iulian Văcărean – președinte al Asociației ,,Beneva” și comisar-șef Angela Chirvăsuță din cadrul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminaității.

25 noiembrie 2020 – ,,Ziua Internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor” – Totul începe cu o dragoste ce pare desprinsă din povești. Doar pare, deoarece în scurt timp femeia primește prima palmă. Urmează a doua, a treia, a șaptea… Drumul spre agresiune, șantaj, umilințe este deja pavat. Pentru multe dintre victimele violenței lucrurile se sfârșesc tragic. Altele se eliberează și reușesc să-și găsească salvarea.

Vlad Craioveanu și invitații săi analizează și demontează împreună mitul ,,bătăii ruptă din Rai” care duce, nu de puține ori, la tragedii inimaginabile.
După 17 ani de muncă în televiziune, în lumina reflectoarelor, Dana Războiu a ales să se retragă din viața publică. Acum este președinta Asociației ,,Nație prin Educație”, însă vorbește mereu deschis despre subiectul violenței domestice, care nu îi este deloc strain.

Recomandări

CÂND INTRĂM ÎN SCHENGEN
AFACERI RUSIA-COREEA
STĂ PROST CU VÂNZAREA
REVOLTA ROBOȚILOR
CE-AU GĂSIT AL LOR SĂ FIE
ANIME ȘI MANGA

D. Războiu: ,,Agresorii au răbdare, prima palmă nu se dă în prima zi, în prima lună”

Dana Războiu îți explică ce înseamnă violența sub toate formele ei și cum reușim să o combatem, în primul rând, prin educație. Cum îndepărtăm sentimentul de frică în care victimele ajung să fie captive, dar și să îi ferim pe copiii noștri să fie martorii unor scene de violență care îi vor marca pentru întotdeauna?

Lucrurile într-un cuplu nu sunt de la bun început apanajul violenței, al hărțuirilor și al suferințe. Dimpotrivă, prima palmă nu se ia în prima săptămână de relație, iar violența domestică își face locul treptat. Cu fiecare palmă luată, cu fiecare reproș, cu fiecare agresiune verbală.

,,Cred că la prima palmă femeile sunt uluite și urmează a doua și a treia pentru că nu reacționează, agresorii testează. Cum poți să fierbi o broscă vie, dacă o pui în oala fierbinte sare, dacă o pui în apa rece îți trebuie răbdare. Agresorii au răbdare, prima palmă nu se dă în prima zi, în prima lună, nicio femeie nu ar sta. Broasca daca o ții în apă caldă și fierbe nu mai poate să sară. Agresiunea domestica vine încet-încet, încât femeia nu mai poate pleca”, susține Dana Războiu.

Dana Războiu: ,,De-a lungul relației, victima caută să se întoarcă la epoca gloriosă”

,,Când vrei să manipulezi pe cineva sau să îl ții undeva, îi induci sentimentul de frică și i-l induci prin amenințări, întâi voalate și apoi directe, de genul, nu o sa te mai angajeze nimeni în nicio televiziune, dau un exemplu, cât trăiesc eu. Sunt amenințări care ating niște subiecte, niște corzi sensibile ale femeii, ale victimei. După cum spun, agresorii au timp, nu se face din prima, dimpotrivă. Prima parte a relației este ceea ce se numește „love bombing”, adică o bombardare cu afecțiune și cu dragoste, așa capturezi un om, așa îl atragi și îl ții acolo.

Și permanent, de-a lungul relației, victima caută să se întoarcă la epoca gloriosă, de început de relație, care poate să fie de câteva luni și atât, în care agresorul era un alt om, era, pur și simplu, alt om, nu îl mai recunoaști după un timp. Iar frica se inoculează treptat, treptat, treptat, de-a lungul lunilor, anilor, cu câte e mai lungă relația, cu atât e mai greu să ieși, este aproape imposibil. Știți ce se întâmplă cu victimele astea, ajung alcoolice, ajung drogate sau se sinucid, sau se sinucid lent prin boli.”

Dana Războiu: ,,Societatea ne pregătește pentru abuz”

Invitata lui Vlad Craioveanu vorbește și despre o altă parte dureroasă care o determină pe victimă să rămână întro relație nocivă și anume reacția societății. Ideea că lumea din jur – familia, prietenii și cunoscuții – îți blamează și îți judecă alegerile făcute devine prioritară bătăilor și umilințelor.

,,Nu pot nici să plece din relație, societatea ne pregătește pentru abuz, ni se spune de mici, cine te ia pe tine, femeia își spune cine mă ia la vârsta mea. De ce trebuie să mă ia cineva, ca pe un obiect? Nu trebuie să vă ia nimeni. Ce o să spună vecini, prietenii? Ajung să trăiesc pentru prieteni si vecini.”

Dana Războiu: ,,M-am gândit să fac un doctorat în hărțuirea morală și abuzul psihilogic”

Despre experiențele prin care a trecut la nivel personal –mai exact, despre cele două căsnicii ale sale – Dana Războiu mărturisește franc: ,,Am plecat foarte greu și din prima și din a doua. Din a doua și mai greu, după vreo 5 ani. M-am gândit de ce nu fac mai mult, de ce nu ajut mai mult, să fac un doctorat în hărțuirea morală și abuzul psihilogic. Sunt femei care se simt vinovate, știu că trăiesc cu violență, într-un mediul în care nu ar trebui să traiasca. E o prelungire a a abuzului să dai vina pe victimă.”

D. Războiu: ,,Agresorii sunt lipsiți de empatie, ei în schimb mimează empatia”

Dana Războiu vorbește și despre discrepanța care există între ce postează multe femei din lumea bună pe rețelele de socializare și viața reală.

,,Știu, în jurul meu, atâtea femei din lumea bună, femei inteligente, femei frumoase, cunoscute, celebre, care au totul, în ghilimele totul. De fapt ce le lipsește e o relație adevărată cu un om sau măcar linistea, le lipsește liniștea, dar ele nu vor să vadă. Cu câte sunt paginile de Instagram și de Facebook mai extraordinare și cu cât le invidiem mai mult, cu atât mai mult suferă, pentru că femeia vrea să nu se vadă că suferă. E foarte greu să diluezi abuzul, foarte greu. Și atunci pui un buchet uriaș de flori pe Instagram, pe Instagram, pe care ți l-a adus sau poate chiar ți l-ai adus, asta încă nu am auzit, dar cine știe, ca să acoperi ceva, de fapt. (…) Și te invidiază lumea și nimeni nu bănuiește, nimeni nu bănuiește. Agresorii sunt lipsiți de empatie, ei în schimb mimează empatia.”, a mai spus Dana Războiu, la „Ochii pe mine”.

Iulian Văcărean: ,,E dincolo de percepția noastră, de ce o femeie poate sta într-o relație fiind batută”

La rândul său, Iulian Văcărean –președinte al Asociației ,,Beneva” – este unul dintre oamenii care luptă împotriva violenței, încercând, pe cât posibil, să schimbe mentalități.

Invitatul lui Vlad Craioveanu susține că, în România, o femeie din patru primește bătaie în loc de flori. Tocmai de aceea a gândit campania ,,Violența Domestică” – într-o formă ușor atipică – dar cu un mesaj de conștientizare puternic: buchete cu bâte de baseball în loc de flori.

Iulian Văcărean, despre crucea violenței domestice

Acesta susține că mulți oameni poartă în spate crucea violenței domestice, cu multe traume care te pot marca pentru toată viața. Face voluntariat la Spitalul Marie Curie și mărturisește că pentru multe femei, bătăile și umilințele suportate de-a lungul vieții, s-au transformat în boală.

,,În spatele fiecaruia dintre noi e o mătușă, bunică, mamă despre care nu ai înțeles de ce a stat acolo. Cumva e dincolo de percepția noastră de ce o femeie poate sta într-o relație fiind batută.”

I.Văcărean: ,,A fi bărbat nu înseamnă a fi doar puternic și să folosești brațele și să lovești”

Iulian Văcărean face, poate, cea mai emoționantă mărturisire despre ce înseamnă și cum te poate marca violența domestică, mai ales dacă femeia implicată într-o astfel de experiență traumatizantă este propria ta mamă.

„Ce vreau să zic, tot suntem pe final de emisiune, să îi încurajez pe bărbații care ne privesc și pe femei deopotrivă. De când am fost chemat la emisiune, am fost, așa, foarte marcat de un moment în care am la terapeutul meu să vorbim despre primele mele amintiri. Și primele mele amintiri sunt cum îmi dă mama pe mine o pereche de blugi, o pereche de blugi care erau uzi.
Peste ani de zile, de curând, găsesc, în podul casei, o cutie cu scrisori, în care scrisoare începe așa: „Omule, îți spun omule, pentru că nu pot să îți mai zic altfel, când ai început să mă lovești cu picioarele, am ales să plec”. Mama a lăsat o scrisoare, mama a murit, a murit de cancer și cum aminteam mai devreme despre emoțiile pe care le acumulezi. Mama a luat multă bătaie. După ani de zile, m-am împăcat cu tata și mi-am rezolvat problemele, suntem doi bărbați care umăr la umăr muncim la festivalul Femei pe Mătăsari. De aceea, le încurajez pe femeile care se uită la noi, nu stați, vorbiți despre asta! Bărbaților, a fi bărbat nu înseamnă a fi doar puternic și să folosești brațele și să lovești, a fi bărbat înseamnă să fii și vulnerabil și dacă ai probleme, mergi și rezolvă-le! Nu sta cu ele acasă, pentru că casa e un loc de pace, caută liniștea și pacea căminului. De aceea, chiar dacă am zis o poveste foarte adâncă a vieții mele, iartă-mă ca am zis-o, e foarte important ca femeile să spună și bărbații, dacă au probleme să caute să și le rezolve.”

De ce nu au femeile curajul să mărturisescă și să denunțe abuzurile?

Cine le apără pe victimele violenței și cât de mult le protejează ordinul de protecție provizoriu, eliberat de politiști? Comisar-șef Angela Chirvăsuță îți explică cum stau lucrurile pentru victimele violenței și care sunt portițele de salvare.

În România, 1 din 4 femei devine victima unei forme de violență, iar peste 50% din cazurile în care o mamă este agresată de către partener, este agresat și copilul. În plus, statisticile arată că la un caz raportat există alte zece neraportate. Câte femei au însă curajul să depună plângere după un astfel de episod?

A.Chirvăsuță: ,,O femeie ajunge la Poliție cam pe la al cincilea incident”

Comisar-sef Angela Chirvăsuță susține că violența este un dezechilibru de putere între agresor și victimă. Un dezechilibru în care agresorul are întotdeauna câștig de cauză. Cu toate acestea, multe femei nu depun plângere la poliție după primul incident, iar altele nu le spun nici măcar prietenelor apropiate.

,,Psihilogii spun că o femeie ajunge la Poliție cam pe la al cincilea incident. Sunt puține care au curajul, au convingerea că e bine să nu facă pasul de la primul incident. El după ce are răbufnirea nervoasă îi cere scuze, reușeste prin schimbarea lui bruscă să o deruteze, să creadă că e o greșeală, dar compotamentul se repetă. Lucrurile se repetă până când își dă seama că nu se va schimba comportamentul lui. Noi încercam să transnitem mesajele de prevenire, să le reducem de la firul ierbii, de la adolescentă, să le spunem că nu e ok să faca așa, nici fetele să accepte așa ceva.”

Aplicația care ajută victimele violenței domestice

Comisarul-șef Angela Chirvăsuță, din cadrul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității, îți vorbește despre Bright Sky RO, o aplicație care vine în sprijinul victimelor violenței domestice.

,,E o aplicație care poate fi descărcată pe telefon sau pe tabletă, se numește Bright Sky Ro, pentru că este aplicată în România, dar ea e funcțională și în alte țări, a plecat ideea din Anglia. La noi în țară este implementată din luna mai, este activ acest instrument, este o aplicație gratuită, se poate descărca pe orice tip de telefon și conține foarte multe informații. Ne-am gândit că este o altă metodă de a trasmite ce trebuie să facă, cum să facă, cum să manifestă violența domestică, dar nu numai violența domestică, ci în general niște forme ale violenței de gen, adică și hârțuirea și violența sexuală.

Forme pe care femeia, câteodată, din timiditate, de rușine, nu le mărturisește nici măcar pritenilor, de rușine, nu spune, lucrul ăsta. În momentul în care ea citește și afla, și citește și jurnalul cu niște recomandări de protecție, de autoprotecție, află din această aplicație și harta serviciilor.

Există acolo un buton, ea scrie locația în care se găsește și imediat la distanțe mici de ea i se recomandă centre, ONG-uri, unde se poate duce, poliția unde o poate suna, dacă nu vrea să sune la 112, dacă vrea sa vorbească, pentru o simplă consiliere, fără să își dea numele, pentru că, poate nu este încă hotărâtă să depună plângere împotriva agresorului. Poate folosi acest instrument să intre și să caute un număr de telefon, unde cineva îi va recomanda ce trebuie să facă și care sunt pașii de urmat.”