- În Spania primarul nu primește salariu, dacă administrează o localitate cu doar două mii de locuitori
- E unul dintre primele lucruri pe care le-au aflat românii când s-au mutat acolo
- Politicienii sunt obligaţi să-şi respecte promisiunile şi să găsească soluţii pentru problemele cetăţenilor
Ciprian Roman trăieşte de 24 de ani în Spania, într-un orăşel de lângă Madrid. E la curent cu tot ce se întâmplă în politica de la nivel local.
Aşteptările lui de la un candidat sunt foarte precise. În primul rând, acesta trebuie să fie cinstit. Apoi, să fie un administrator eficient, care să-i atragă și pe investitori.
„Îmi place un primar care să vină la sfârşitul anului să zică: Eu, ca primar am făcut lucrurile atât de bine în acest oraş astfel încât mai multă lume va veni aici ca să locuiască, tu ai mai mulţi clienţi la firma pe care o conduci, casa pe care o ai s-a revalorizat şi acum costă cu 6 mii de euro mai mult decât anul trecut”, spune Ciprian Roman, un român stabilit în Spania.
Ceea ce l-a impresionat pe Ciprian în Spania a fost interesul localnicilor pentru politică şi implicarea lor la nivel local.
Spaniolii nu au timp să aștepte să trăiască mai bine. Sunt conştienţi că dacă iniţiativa nu pleacă de la ei, politicienii nu vor face nimic. Ciprian a văzut cum cei care plătesc taxe pun presiune pe cei care le gestionează banii. Primăriile spaniole au încasat 256 de miliarde. de euro din taxe, în 2017.
„În primul rând, oamenii sunt conştienţi că primează binele general. Oamenii ştiu că atunci când le va fi bine tuturor, lui în mod individual îi va fi bine în mod automat. N-au lăsat lucrurile să treacă de la sine. Nu aşteaptă nimeni ca lucrurile să se rezolve singure sau să apară un binefăcător, care să rezolve totul. Oamenii sunt ei cei care iau taurul de coarne”, mai spune românul stabilit în Spania.
Ciprian s-a implicat şi el în viaţa politică. Este membru în Partidul Popular din Spania şi militează într-o formaţiune din România. Îşi doreşte ca românii stabiliţi în Spania, o jumătate de milion după ultima numărătoare, să profite de dreptul lor la vot ca să evite orice atac xenofob în viitor.
„Suntem totuşi într-un număr destul de mare. Putem să contăm la alegerile locale, însă nu alegem să ne implicăm. E oarecum moştenirea cu care am venit din ţară”, mai spune Ciprian Roman.