- Zegrean: CCR ar putea decide repetarea alegerilor după al doilea tur.
- Preşedintele AEP, Toni Greblă: Nu există cale de atac împotriva deciziei pronunţate de CCR.
- Pe 2 decembrie, CCR a validat turul 1 pentru Cotroceni și a decis organizarea turului 2 pe 8 decembrie.
Scandalul alegerilor prezidențiale este departe de a se fi terminat, deși mâine începe votul în cele 950 de secții din străinătate.
Trei organizații și un candidat – Cristian Terheș – au depus noi cereri la Curtea Constituțională privind anularea turului 1 pentru Palatul Cotroceni. Iar Parchetul General s-a autosesizat și el pe posibile încălcări ale legislației electorale cu privire la procesul de vot și coruperea alegătorilor în mediul online, în cazul Călin Georgescu, dar și potențiale infracțiuni de spălare de bani.
Tot azi, șeful Parchetului General a cerut și șefei DIICOT să se sesizeze din oficiu în același caz, însă mâine începe votul.
Ce efecte ar putea avea tot acest haos asupra votului care începe mâine?
Un haos ar putea genera un alt haos. Cert este că toată această nebunie cu CCR și comunicatele parchetelor nu fac decât să crească tensiunea în societate.
Mâine începe votul în 950 de secții în afara țării, dar încă nu știm dacă începe acest vot pentru că avem aceasta avalanșă, niște organizații care nu au participat la scrutinul prezidențial, cer în mod insistent CCR să anuleze primul tur de scrutin.
Aici intrăm pe tărâmul legii pentru că toate aceste proceduri funcționează după legea Curții Constituționale de Organizare și Funcționare și legea de organizare a alegerilor prezidențiale care spun foarte clar că cererile de anulare a alegerilor se pot face doar de către partidele politice, alianță politică, alianță electorală ori alianțele cetățenilor aparținând minorităților naționale, reprezentate în Consiliul Minorităților și de candidații care au participat la alegeri.
Apoi, cererea de anulare a alegerilor trebuie introdusă în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Trebuie să se demonstreze că a fost o fraudă la vot astfel încât să schimbe ierarhia, practic o luăm de la capăt. Este invocat ca pretext acele documente, fără prea multe probe ale CSAT, declasificate ieri, și se merge pe ideea că Georgescu este candidatul Rusiei și trebuie anulat primul tur de scrutin.
O să vedem în această zi dacă CCR, chiar dacă nu are în acest moment un temei legal, pentru că pe 2 decembrie CCR a validat primul tur, a dat semnalul celui de-al doilea tur de scrutin, în diaspora s-au tipărit buletinele, ar fi ceva fără precedent și fără bază legală să se anuleze primul tur de scrutin.
Apoi, al doilea demers, la fel de tensionat, este răspunsul Parchetului General care analizează potențiale infracțiuni in rem, fără a găsi persoana, și cererea către DIICOT, care a și fost acceptată, care analizează acele documente ale CSAT care arătau, de exemplu, că Georgescu ar fi făcut câteva sute de conturi pe TikTok, în condițiile în care TikTok în 2016 nici nu funcționa în Europa.
Sunt foarte multe lucruri controversate în acele documente ale SRI. Procurorii, ca să poată declanșa o anchetă penală, le trebuie probe. Justiția se face pe probe, nu vorbe.
O altă situație, Parchetul General și DIICOT se autosesizează în privința aceluiași candidat. Avem proteste organizate de cealaltă tabără, a Elenei Lasconi, în Piața Victoriei. Rămâne de văzut câtă lume va veni, ce tensiuni vor vi, pentru că, într-adevăr, ce s-a întâmplat în acese alegeri este fără precedent în România ultimilor 35 de ani.
Nimeni nu găsește vreo rațiune, vreun text, articol de lege, bucățică de propoziție care să poată justifica ce se întâmpla în acest moment, la nivel consituțional, în România.
Curtea Consituțională poate să nu valideze al doilea tur de scrutin, se poate să nu-i dea mandatul, de exemplu, lui Călin Georgescu, dacă câștigă. Dar asta se poate face doar dacă, din nou, se demonstrează că a fost fraudă la vot sau în numărarea voturilor.
Dacă se probează așa ceva, iarăși renumărare, iarăși BEC, iarăși Curtea Constituțională. Practic, luăm toată această nebunie de la capăt până va decide guvernul României că se vor mai organiza alegeri prezidențiale. Este o nebunie totală.
Bineînțeles că totul se face pe banii noștri, buletinele de vot, organizarea, plătitul oamenilor din secțiile de votare. Dar acum nici nu mai e vorba de banii noștri, ci de o luptă a unor instituții de forță, cu niște candidați la președinție și votul românilor.