- Iohannis declasifică informațiile din ședința CSAT din 28 noiembrie.
- 13 organizațiile civice au trimis astăzi președintelui Iohannis cereri de desecretizarea informațiilor din ședința CSAT.
- Hotărârea adoptată de membrii CSAT a fost trimisă la SRI, MAI, AEP, STS, BEC.
Iohannis declasifică informațiile din ședința CSAT din 28 noiembrie.
Advertisment
„Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024”, anunță Administrația Prezidențială.
„Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisă, la finalul ședinței, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru a întreprinde de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în ședința CSAT.”
Recomandări
13 organizațiile civice au trimis astăzi președintelui Iohannis cereri de desecretizarea informațiilor din ședința CSAT.
Documentele declasificate
Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne
Document CSAT Serviciul de Informații Externe
Document CSAT Serviciul Român de Informații I
Document CSAT Serviciul Român de Informații II
Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale
Potrivit SRI, au fost obţinute date care au relevat o campanie de promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral, dar şi exploatarea algoritmilor unor platforme de social media pentru creşterea în ritm accelerat a popularităţii lui Călin Georgescu.
Ascensiunea acestuia în sodajele de opinie a fost determinată de o campanie coordonată de creştere a popularităţii, amplificată cu două săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe platforma Tik Tok, care a reuşit să asigure victoria în primul tur cu 22,94%.
SRI afirmă că Georgescu se afla la un nivel de notorietate foarte scăzut cu câteva săptâmâni înainte de scrutin.
„În sondaje din perioada 15-20 noiembrie, acesta a fost clasat pe locul 6, cu 6,2% intenţie de vot, iar la 20-21 noiembrie, sondajele îl cotau pe Călin Georgescu la 10.6%”, a informat SRI.
SRI arată despre candidatul Călin Georgescu a declarat la AEP 0 lei buget de campanie, respective că nu a cheltuit nicio sumă în cadrul acesteia, însă datele deţinute au relevat implicarea contului Tik Tok ”bogpr”, utilizat de cetăţeanul român Bogdasn Peşchir, în finanţarea promovării lui Georgescu. Acesta, utilizând contul ”bogpr” a realizat donaţii pe Tik Tok de peste un million de euro. Implicarea acestuia în finaţarea promovării lui Călin Georgescu la nivelul platformei a fost confirmată inclusiv de reprezentanţii Tik Tok în dialogul cu autorităţile române. Aceştia au confirmat identitatea utilizatorului ”bogpr” şi a menţionat că acesta a efectuat plăţi în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10 – 24.11 2024 către utilizatori ai unor conturi de Tik Tok implicaţi în promovarea candidatului Călin Georgescu, inclusiv după data inchiderii campaniei electorale.
Bogdan Peşchir afişează un nivel de trai care nu coresppunde activităţilor derulate prin intermediul companiei deţinute, respective DIGITAL ON-RAMP SOLUTIONS SRL Braşov, înfiinţată în anul 2021.
Anterior, acesta a lucrat ca programator în cadrul unor entităţi din Braşov, care sunt associate cu domeniul criptomonedelor şi sunt deţinute, printer alţii, de Gabriel Prodănescu, persoană care este şi cetăţean al Africii de Sud, unde a emigrat în 1995.
SRI mai arată că finanţarea influencerilor Tik Tok a fost asigurată prin platforma FameUp, dedicate monetizării activităţilor de promovare în mediul online, la nivelul căreia a fost publicată oportunitatea de reclama.
Potrivit SIE, „România este o ţintă pentru acţiuni hibride ruse, inclusiv atacuri cibernetice şi scurgeri de informaţii şi sabotaje”.
„Reţine atenţia că în cursul acestui an situaţia politică din România a fost abordată şi în cadrul talk-showurilor politice din Rusia – jurnaliştii ruşi lansează ideea că forţele pro-ruse din România ar putea obţine peste 30% la alegerile parlamentare. Analiza modului în care aparatul de propagandă rusă a vizat România în 2024 aevidenţiază o abordare indirectă prin prisma apartenenţei la NATO/UE şi în conexiune cu sprijinul acordat Ucrainei şi R. Moldova, referirile fiind declanşate de evoluţii pe aceste problematici şi o aborfdare directă, prin operaţiuni informaţionale în contextul creşterii „ameninţărilor României la adresa securităţii Rusiei” pe fondul expansiunii NATO pe flancul estic, încălcării spaţiului aerian naţional de drone ruse şi dezinformări”, a informat SIE.