Alexandru Nazare, concluzii după ECOFIN: „România nu are nevoie doar să treacă de următorul buget sau de următoarea criză. Are nevoie de o direcție pentru următorul deceniu”

• Alexandru Nazare a declarat la reuniunea ECOFIN de la Dublin că România nu poate alege între consolidare fiscală și creștere economică.
• Alexandru Nazare: „România trebuie să se uite la marile transformări ale lumii fără să uite lucrurile pe care încă nu le-a pus în ordine”.
• Alexandru Nazare: „Responsabilitatea începe cu noi, cei care avem roluri de răspundere în stat, dar nu se termină acolo”.
• Alexandru Nazare: „România nu are nevoie doar să treacă de următorul buget sau de următoarea criză. Are nevoie de o direcție pentru următorul deceniu”.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a participat la reuniunea miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, ECOFIN, de la Dublin, și a publicat concluziile pe pagina sa de Facebook.

„România nu poate alege între consolidare și creștere. Avem nevoie de amândouă”, a fost mesajul susținut de Nazare la ECOFIN.

Potrivit ministrului, discuțiile din ultimele două zile au arătat că Europa a intrat într-o etapă în care nu își mai permite să amâne deciziile privind competitivitatea, finanțarea creșterii și pregătirea economiilor pentru următorul deceniu.

Prioritățile sunt clare: reducerea cheltuielilor ineficiente și o organizare mai bună a marilor servicii publice, fără să fie sacrificate investițiile, infrastructura, apărarea, energia și conectarea economică a țării.

La Dublin, Nazare a discutat cu Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, cu Mathias Cormann, secretarul general al OCDE, cu Nadia Calviño, președinta BEI, cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, și cu colegii miniștri de Finanțe.

Temele au fost inteligența artificială, competitivitatea sistemului financiar, energia și geopolitica, iar toate au ajuns în același punct: cum finanțăm creșterea.

„Este foarte important să participăm activ la toate aceste discuții, să susținem interesele țării și să construim alianțe înainte ca direcțiile europene să fie deja stabilite. Prezența la masa negocierilor înseamnă să putem pune pe agendă prioritățile României și să contribuim la deciziile care vor modela economia europeană. În perioada următoare avem nevoie de o Românie tot mai prezentă și mai bine conectată la aceste dezbateri – nu doar pentru a urmări deciziile europene, ci pentru a contribui activ la construirea lor”, a transmis Nazare.

„Pentru România, aceste discuții au o semnificație foarte concretă. Am recuperat enorm în ultimele două decenii, dar nu putem considera această convergență ireversibilă. România crește mai încet în ultimii ani și tocmai de aceea trebuie să readucem capitalul către economie, să reducem costul finanțării și să facem investițiile din România mai atractive.

Aceasta este și logica consolidării fiscale pe care am început-o. Nu reducem deficitul pentru o cifră într-un tabel de la Bruxelles. Îl reducem pentru că un stat care se împrumută excesiv consumă capitalul de care au nevoie companiile, plătește dobânzi mai mari și devine mai vulnerabil exact atunci când lumea devine mai instabilă. Deficit mai mic, credibilitate mai mare și costuri de finanțare mai mici trebuie să însemne mai mult capital disponibil pentru economia românească.

Mesajul pe care l-am susținut este că România nu poate alege între consolidare și creștere. Avem nevoie de amândouă. Trebuie să reducem cheltuielile ineficiente și să organizăm mai bine marile servicii publice, dar trebuie în același timp să protejăm investițiile, infrastructura, apărarea, energia și conectarea economică a țării.

În grupul în care România a discutat impactul AI asupra energiei, miza este chiar mai mare decât consumul suplimentar de electricitate al centrelor de date. Întrebarea este dacă Europa poate avea suficientă energie sigură și competitivă pentru noua economie și dacă România poate transforma avantajele sale energetice într-un avantaj economic. Energie mai multă, rețele mai bune și interconectare înseamnă industrie, centre de date, investiții și exporturi. Înseamnă, în final, și o ofertă internă mai mare și o contribuție la reducerea deficitului extern.

Am discutat și despre administrarea statului. Tehnologia și inteligența artificială nu trebuie să însemne încă un strat de birocrație digitală. Trebuie să însemne servicii publice mai rapide, administrație mai productivă și combaterea mai eficientă a evaziunii. În domeniul fiscal, parcursul nostru către OECD ne-a obligat deja să facem schimbări, iar beneficiul trebuie să fie un ANAF mai digital, mai bine integrat și mai orientat către risc, nu o povară administrativă suplimentară pentru contribuabilul corect.

În final, discuțiile de la Dublin din aceste zile evidențiază o direcție clară: România trebuie să se uite la marile transformări ale lumii fără să uite lucrurile pe care încă nu le-a pus în ordine. Nu putem controla geopolitica, prețul mondial al energiei sau viteza cu care se dezvoltă inteligența artificială. Putem însă controla finanțele publice şi cum construim mediul în care investește capitalul românesc.

Și trebuie să avem curajul să ieșim din logica costului electoral permanent. Responsabilitatea începe cu noi, cei care avem roluri de răspundere în stat, dar nu se termină acolo. De la ministru și până la orice funcționar public, statul trebuie să lucreze pentru cetățean și fiecare leu public trebuie să producă servicii mai bune pentru societate. Nu putem cere permanent mai multe resurse economiei fără să cerem, în același timp, mai multă performanță statului.

România nu are nevoie doar să treacă de următorul buget sau de următoarea criză. Are nevoie de o direcție pentru următorul deceniu. Dacă reducem deficitele gemene, ajungem la un stat mai eficient, mobilizăm capitalul privat și folosim investițiile pentru a ne crește capacitatea de producție, România poate continua convergența și își poate consolida rolul economic în regiune.

Consolidarea fiscală nu este destinația. Este fundația de pe care trebuie să începem următoarea etapă de dezvoltare”, a concluzionat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.