• Stresul la job este considerat hărţuire morală
  • Dacă eşti hărţuit moral la job, instanţa poate obliga angajatorul să îţi plătească daune compessatorii
  • Nerespectarea dispoziţiilor legate de munca suplimentară este amendată cu până la 3.000 de lei pentru fiecare angajat

Dacă ești stresat la job, angajatorul tău ar putea primi amendă de până la 200.000 de lei. Stresul la job este considerat acum hărțuire morală, conform Mediafax.

În funcție de felul în care se produce această hărțuire, amenzile diferă. Mădălina este angajata unei companii și zice că perioadele mai stresante de la job nu o deranjează. Asta pentru că este răsplătită mereu pentru efortul suplimentar și pentru că se înțelege bine cu colegii de muncă.

Consider că orice angajator, în primul rând, trebuie să aibă grijă de angajații lui. Până la amendă, orice angajator poate să lucreze la aceste aspecte și să nu se ajungă chiar acolo”, a spus Mădălina Beatrice Maftei, asistent manager ADEROM.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Corneliu Bodea este CEO-ul unei companii. Are peste 1.500 de angajați. Spune că i se pare important să se preocupe de bunăstarea angajaților.

Stresul la locul de muncă este o problemă care ține foarte mult de cultura organizației și este, de aceea, în responsabilitatea managementului. Avem un sistem care recompensează angajații atunci când fac ore suplimentare. Ei sunt recompensați în bani, dar și cu zile libere”, a spus Corneliu Bodea.

Avocatul Andrei Săvescu îți spune că important de reținut este că hărțuirea morală nu se realizează neapărat de angajator, ci vizează, de fapt, conflictele dintre salariați.

Consecințele juridice ale stresului se petrec mereu. Amenda de 200.000 de lei, amenda maximă, este o sancțiune adresată angajatorului care în mod organizat, intenționat face în așa fel încât să existe un climat de hărțuire morală în interiorul organizației. Ceea ce este greu de presupus ca un angajator să aibă o asemenea intenție”, a explicat, la Aleph News, avocatul Andrei Săvescu.