• Mai mult de jumătate dintre femei, respectiv 51,9%, spun că sarcinile gospodărești le revin în totalitate în această perioadă de pandemie
  • În pandemie, lucrează mai puțin de opt ore pe zi, ca să aibă grijă de casă și copii

Aproape 30% dintre femeile din România au lucrat mai mult de acasă, arată o analiză realizată de Novel Research, la solicitarea Provident România, în ce privește efectele pandemiei asupra angajaților români. Comparativ, doar 15% dintre bărbați au preferat acest sistem de lucru.

Telemunca a influențat și modul în care cele două sexe au abordat sarcinile gospodărești: doar 12% dintre bărbați consideră că acestea le revin în totalitate, spre deosebire de peste 51% dintre femei.

Mai mult, în contextul pandemiei, 18% dintre acestea și-au asumat și mai multe responsabilități în casă.

Recomandări

DE LA TABU, LA TABLĂ
ICON OF THE YEAR
HARRIS VS. TRUMP
CÂȚI INFLUENCERI AVEM?
MUSK DONEAZĂ PT TRUMP
CLONAREA ANIMALELOR

Aceste decizii se reflectă în perioada efectivă de muncă – peste 54% dintre bărbați susțin că au lucrat mai mult de 8 ore pe zi, în timp ce majoritatea femeilor (56%) spun că au alocat sub 8 ore pe zi pentru activități profesionale. Mai mult, 6% dintre ele au fost nevoite să lucreze noaptea, după ce au adormit copiii.

Pentru a face față acestei perioade atipice, femeile au avut nevoie suplimentar de susținerea angajatorilor. Astfel, pentru a veni în sprijinul angajaților săi, în mare parte femei (peste 70%), Provident Financial România a implementat o și mai mare flexibilitate a programului de lucru.

În ce privește așteptările angajaților români de la angajatorii lor, 31,3% dintre respondenții sondajului au pus pe primul loc oferirea unui echilibru între muncă și viață personală, astfel că 35% au ales să lucreze într-un interval orar în care au simțit atât că sunt mai productivi, dar și că își pot gestiona sarcinile gospodărești mai bine. Per total, peste 43% dintre români au alocat mai mult timp îndatoririlor din casă, comparativ cu perioada pre-pandemie.

Studiul Novel Research a fost realizat în perioada 29 ianuarie – 4 februarie, pe un eșantion de 1.009 de persoane din mediul urban, cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani.