Astfel, dacă Guvernul se hotărăşte să construiască autostrada Comarnic-Braşov cu finanţare internă va putea crea o companie de proiect în care fondurile de pensii Pilon II să investească.
Advertisment
Banii vor fi recuperaţi fie prin rambursarea de către Guvern a împrumutului peste o anumită perioadă de timp, probabil una pe termen lung de 20-30 de ani, fie prin operarea în sistem public-privat.
Autoritatea de Supraveghere Financiară prevede că 15% din active pot fi investite în proiecte public-private, ceea ce înseamnă că la active totale de 62 mld. lei, miza unor astfel de plasamente este de cel puţin 9,3 mld. lei (2 mld. euro), arată calculele ZF.
Recomandări
„Este un demers bine-venit în condiţiile în care bursa locală devine tot mai mică în raport cu activele care se strâng în fondurile de pensii private“, spune Radu Crăciun, preşedinte al Asociaţiei Pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) şi director general al BCR Pensii.
Probabil cea mai riscantă investiţie din rândul celor trei – PPP, imobiliar listat şi companii necotate, este cea în companiile nelistate întrucât acestea sunt dificil de evaluat şi nici nu există disponibil un preţ public, unul de tranzacţionare. Cel mai probabil administratorii acestor fonduri nu vor vinde din deţinerile actuale, precum acţiuni şi titluri de stat, pentru a se orienta către noile active, asta dacă vor alege să meargă pe această strategie, în contextul în care viramentele românilor sunt de circa 700 mil. lei lunar către aceste fonduri.
„Includerea de noi clase de active mai puţin corelate cu cele deja listate va duce la un management mai bun al riscului şi va permite şi eventuala finanţare a sectoarelor economice nelistate la bursă. Merită notat că aceste clase de active dau randamente pe termen lung, motiv pentru care impactul asupra randamentelor nu va fi imediat“, spune Radu Crăciun.
Spre comparaţie, fondurile Pilon II au 61% din active în titluri de stat şi 22% în acţiuni cotate atât la Bursa de la Bucureşti, cât şi pe pieţe străine, potrivit datelor ASF.
Cel mai probabil administratorii acestor fonduri nu vor vinde din deţinerile actuale, precum acţiuni şi titluri de stat, pentru a se orienta către noile active, asta dacă vor alege să meargă pe această strategie, în contextul în care viramentele românilor sunt de circa 700 mil. lei lunar către aceste fonduri. Strategia de investiţie a oricărui administrator de pensii Pilon II este una pe termen lung, caracterizată în general de „buy and hold“.
Noile reglementări, publicate în Monitorul Oficial în timpul guvernării PSD şi în perioada în care preşedinte al ASF era Leonardo Badea, apropiat al lui Liviu Dragnea, intră în vigoare din februarie 2020.
Partenerii noștri