BNR mentine rata dobânzii de politică monetară la 7%, pentru a opta şedintă consecutivă. ”Rata anuală a inflaţiei se va mări în prima lună a anului curent şi îşi va relua apoi descreşterea graduală”

• Banca Natională a mentinut în şedinta de vineri rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%  an, pentru a opta şedintă consecutivă.

• BNR a păstrat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6%.

• Tot în şedinta de astăzi au fost mentinute nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

În 2023 au fost şapte şedinţe con­secutive în care rata-cheie a fost men­ţinută la 7%, nivel la care a urcat la început de 2023, după alte opt creşteri din 2022.

”Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse”, se arată în comunicatul BNR.

Cum se va modifica rata inflației?

Potrivit actualelor evaluări ale Băncii Nationale, rata anuală a inflaţiei se va mări în prima lună a anului curent şi îşi va relua apoi descreşterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023.

Creşterea va fi antrenată de majorarea şi introducerea în luna ianuarie a unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflaţiei va avea, pe mai departe, ca resorturi majore factori pe partea ofertei – prioritar efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii descendente ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale cotaţiei ţiţeiului –, precum şi dinamica în descreştere a preţurilor importurilor.

Institutul National de Statistică a anuntat vineri o rată anuală a inflatiei de 6,6% la finele anului trecut, în scădere de la 6,7% în noiembrie 2023.

Potrivit comunicatului BNR, incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei inflaţiei decurg din pachetul integral de măsuri fiscal-bugetare implementat recent în vederea susţinerii procesului de consolidare bugetară, precum şi din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce urmează să expire în luna februarie 2024.

Incertitudini și riscuri

Incertitudini şi riscuri semnificative sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, având în vedere execuţia bugetară din 2023 şi coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum şi implicaţiile noii legislaţii privind pensiile şi dinamica salariilor în sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea în perspectivă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE.

Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice sub aşteptări din Europa, îndeosebi din Germania.

Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale înăspririi condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Analiştii sunt de părere că BNR va tăia gradual dobânda-cheie, ajustarea din tot anul 2024 urmând să cumuleze 1,25 puncte procentuale sau 1,5 puncte procentuale.

Ajustarea dobânzii ar veni în condiţiile scăderii inflaţiei, nivelul prognozat de BNR pentru rata anuală a inflaţiei la final de 2024 fiind de 4,8%, în scădere faţă de 2023. Prognozele unor bănci indică o rată-cheie de 5,50% sau de 5,75% în România la final de 2024.

Citește și

• Raport îngrijorător înaintea reuniunii de la Davos. Care sunt cele mai mari riscuri globale în 2024, anul alegerilor
• Inelul imens de galaxii provoacă teoriile asupra cosmosului
• Zăpezile de altădată, o amintire. Schimbările climatice afectează tot mai multe zone de pe glob