Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, respinge categoric săptămâna de lucru de 4 zile și îi îndeamnă pe nemți să muncească și mai mult: „Nu ne-am mai putea susține bunăstarea”

• Friedrich Merz spune că economia stagnează de cinci ani
• Merz: Nu ne-am mai putea susține bunăstarea dacă am lucra doar 4 zile pe săptămână
• Sindicatele cer soluții prin tehnologie și inovație

Îți place ideea cu săptămâna de lucru de 4 zile? Nu te muta în Germania! Cancelarul Friedrich Merz crede că țara lui își pierde prosperitatea când privește creșterea economică nulă din ultimii 5 ani.

Merz cere acum de la cetățeni „mai multă muncă și mai multă eficiență”.

Care este mesajul central al lui Friedrich Merz

Cancelarul Friedrich Merz afirmă că Germania nu poate menține prosperitatea cu o săptămână de patru zile și cu „work-life balance”. El a spus în mai: „Nu cu săptămâna de patru zile și cu work-life balance vom putea să ne menținem prosperitatea!”.

Merz atrage atenția că economia Germaniei a stagnat între 2019 și 2024 și cere cetățenilor „să muncească din nou mai mult și mai eficient”. Declarația lovește un nerv sensibil într-un moment în care societatea cere mai mult timp liber.

Cum arată contextul în care face aceste declarații

Germania are o creștere economică aproape nulă între 2019 și 2024 și se confruntă cu o lipsă tot mai acută de forță de muncă calificată, dar și cu o populație în curs de îmbătrânire.

Companiile și sindicatele discută intens reducerea programului la patru zile, în timp ce cancelarul insistă pe flexibilizarea celor opt ore legale pe zi. În paralel, Germania are nevoie de investiții masive: 500 de miliarde de euro în infrastructură și bugete suplimentare pentru apărare.

Care sunt criticile la adresa acestui plan

Sindicatele și partidele de stânga spun că productivitatea nu se măsoară doar în ore lucrate, ci depinde de investiții în digitalizare, infrastructură și calitatea vieții angajaților. Friedrich Merz evită să abordeze direct aceste probleme și se concentrează pe „muncă mai multă”.

În Bundestag, dezbaterea va continua, iar tema modelului de muncă german devine centrală în campaniile electorale. Consecințele pot afecta și piața europeană, inclusiv România, care depinde de economia germană.