Cât de aproape este România de o criză economică? Primul trimestru din 2026 este cel mai prost din istoria recentă a business-ului românesc. Cristian Hostiuc: „Prima raționalizare ar trebui să o facă fiecare dintre noi”

• Fini: Primul trimestru din 2026 este cel mai prost din istoria recentă a businessului românesc
• Fini: Fan Courier raportează cel mai greu început de an din ultimii 27 de ani și taie costurile
• Fini: Sectorul IT nu mai este „tărâmul făgăduinței”, pretențiile salariale trebuie să scadă
• Fini: Băncile pregătesc reduceri de personal sub presiunea digitalizării și a inteligenței artificiale
• Fini: Cursul stabil leu-euro este singura ancoră care maschează realitatea recesiunii
• Fini: Statul se împrumută scump pentru deficit, în timp ce investițiile private au înghețat
• Fini: Consumul de weekend rămâne ultima barieră înaintea unei crize sociale profunde

Economia României a intrat într-un punct de inflexiune periculos, dar românii par să ignore furtuna care se adună. În timp ce marile companii anunță restructurări masive și tăieri de posturi, weekendul pe Calea Victoriei arată ca și cum criza ar fi o simplă poveste. Consumul scade accelerat, inflația de 9% a mâncat deja firava creștere salarială, iar prețul carburanților explodează sub presiunea conflictului din Iran. Cu toate acestea, bistrourile sunt pline.

Suntem într-o „recesiune invizibilă” susținută doar de un curs valutar stabil – dar cât mai poate BNR să țină digul ridicat înainte ca geoeconomia să ne lovească direct în buzunare?

Cât de mult mai poate BNR să subvenționeze această stare de liniște prin stabilitatea cursului valutar?

Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar: „Bun, există o corelație între, să spunem așa, cursul valutar, rezervele valutare și nivelul datoriei publice, în special în zona de valută. Dar BNR a acumulat în ultimul deceniu resurse importante de valută ca să facă față, să spunem așa, oricăror probleme în care ar putea să intervină.

Și ne amintim în mai anul trecut, deci acum un an de zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a fost un deranj politic și social foarte mare, BNR a intervenit într-o perioadă extrem, extrem de scurtă, cu 8 miliarde de euro ca să țină cursul. Adică cursul oricum nu a rămas pe loc, ci el a crescut peste 5 lei pentru un euro, dar creșterea a fost extrem de redusă, doar 2-3%, deci ceea ce nu înseamnă practic nimic.

Și acum BNR, în funcție de evenimentele geopolitice externe, intervine pe piață. Ca să răspund întrebării tale, da, BNR are control pe piață, controlează piața valutară, controlează piața dobânzilor la lei, controlează piața monetară și are o implicare semidirectă sau directă în finanțarea bugetului de stat. Deci, din acest punct de vedere, nu avem o problemă. Nu neapărat că poate să subvenționeze, dar poate să-i asigure o stabilitate când apar furtuni.

Bineînțeles că dacă Guvernul nu ar face această ajustare fiscală, situația României cu deficite bugetare foarte mari nu poate fi susținută la nesfârșit”.

S-a defectat „motorul consumului”, care practic ne-a ținut în viață timp de 10 ani de zile? 

Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar: „Bun, motorul nu s-a defectat pentru că el există în continuare, nu mai are același ritm de creștere, pentru că creșterea salarială s-a diminuat foarte mult.

De exemplu, mă uitam pe niște date, noi avem o creștere salarială de 3% și inflația este de 9%, deci există o ajustare a puterii de cumpărare cu 6%, care înseamnă destul de mult. Și această ajustare ține de un an și ceva. Era prevăzută să se îmbunătățească de la mijlocul acestui an, dacă nu ar fi intervenit războiul din Iran. Dar consumul este în scădere și consumul pe toate palierele. Cele mai afectate sunt bunurile de folosință îndelungată, vânzările de mașini. Vedem și datele statisticice legate de vânzările de apartamente, care față de anul trecut sunt în scădere.

Pe mulți antreprenori care au activitatea totală pe piața românească, această scădere îi afectează. Pentru multinaționalele care au operațiunile în mult mai multe piațe, într-o piață poți să crești, cum este Polonia, am dat un exemplu, și poți să scazi în România, deci pe medie poți să stai foarte bine. Dar companiile românești, fiind mai mult locale, adresându-se doar vieții externe, sunt afectate direct de ceea ce se întâmplă aici.

La ce concluzii ne așteptăm să ajungă șefii statului? Să ne așteptăm la alte măsuri pentru criza carburanților?

Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar: „Bun, în problema carburanților, bineînțeles este o problemă mediatică extrem de importantă, este o problemă economică și de business, dar România nu are resurse infinite pentru a încerca să compenseze în totalitate această creștere. 

Deci noi avem deficitul bugetar foarte mare, adică noi trebuie să reducem deficitul bugetar pentru că nu ne mai finanțează piețele externe și nici chiar piața internă…apoi, nu avem resurse de petrol și gaze fără număr, deci nu toate aceste conflicte sau rezultatul acestor conflicte pot fi compensate de către stat.

În condițiile în care există conflict în continuare Orientul Mijlociu, Iran, în condițiile în care fluxurile de aprovizionare cu petrol sunt blocate, adică Arabia Saudită, toată zona arabă este blocată în Strâmtoarea Ormuz. Apoi Rusia – Rusia nu exportă sau nu vinde gaz și nici petrol. Resursele sunt limitate.

Prima raționalizare ar trebui să o facă fiecare dintre noi. Adică mergi cu metroul, mai lași o zi mașina acasă. Raționalizare din perspectiva portofelului. După aia vedem noi raționalizare la nivel de furnizare de petrol și gaz. Dacă acest conflict din Iran mai ține mult, adică și aici mă refer o lună, două, trei, bineînțeles că vor fi afectate toate fluxurile de aprovizio nare. Nu numai la noi. Peste tot în lume. Iar Europa, Europa este cea mai expusă”.