Câți bani au trimis acasă românii din străinătate în 2020

• Pentru prima dată din 2011 încoace, anul trecut banii trimişi de românii din străinătate acasă – 3,4 mld. euro.
• Au depăşit nivelul investiţiilor străine directe – de 3 mld. euro.
• La nivelul întregii UE, volumul remitenţelor a scăzut cu 9% în 2020 faţă de 2019.

Cei 3,6 milioane de români care locuiesc şi lucrează oficial în străinătate au trimis anul trecut 3,4 mld. euro în ţară, marcând cel mai ridicat nivel al remitenţelor din rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, arată datele Eurostat.

Pentru prima dată din 2011 încoace, anul trecut banii trimişi de românii din străinătate acasă – 3,4 mld. euro – au depăşit nivelul investiţiilor străine directe – de 3 mld. euro.

„Există o probabilă tendinţă de accentuare a ceea ce noi numim antreprenoriat transnaţional. Este posibil ca pandemia să fi grăbit planurile românilor din străinătate care voiau să îşi deschidă o afacere în ţară“, a spus profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de sociologie şi asistenţă socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Clasamentul remitențelor s-a modificat în vreme de pandemie

Clasamentul remitenţelor din 2020 în rândul statelor UE arată un comportament complet diferit al diasporei în vreme de pandemie. Românii din străinătate au trimis în ţară 3,4 mld. euro în 2020 (în scădere cu 7% faţă de sumele trimise în 2019), spaniolii din străinătate au trimis acasă 2,9 mld. euro (în creştere cu 6% faţă de sumele din 2019), iar polonezii au avut remitenţe în valoare de 2,8 mld. euro (în scădere cu 10% faţă de anul 2019), acestea fiind statele cu cele mai mari încasări din remitenţe în 2020.

La nivelul întregii UE, volumul remitenţelor a scăzut cu 9% în 2020 faţă de 2019; dacă în România scăderea a fost de doar 7%, în Polonia a fost de 10%, în Ungaria de 50%, în Cehia de 2%, iar în Bulgaria de 71%. Dacă facem comparaţie între migraţia româ­nească în străinătate şi migraţia poloneză în străinătate, conform datelor de care dispunem din cercetări anterioare, rezultă că migraţia românească este familială în mai mare măsură decât migraţia poloneză spre exemplu.