China a ajuns deja la un excedent comercial de 1.040 de miliarde de dolari, în primele 10 luni ale anului
- China înregistrează un excedent comercial de 1.040 de miliarde de dolari în primele 10 luni ale anului
- Dependența de piețele externe expune Beijingul la noi bariere comerciale și la o eventuală încetinire a cererii.
- Criza imobiliară îi face pe chinezi prudenți cu banii. Fabricile caută în străinătate clienții care le lipsesc acasă
- Investițiile mondiale în AI susțin comenzile, încetinire ar expune China unei noi vulnerabilități
China a ajuns deja la un excedent comercial de 1.040 de miliarde de dolari în primele 10 luni ale anului. Cursa mondială pentru inteligență artificială îi umple carnetele de comenzi, dar consumul său intern rămâne slab. Pentru Xi Jinping, succesul chinez la export vine cu riscul unor noi conflicte comerciale.
Marcela Feraru, editor Aleph News în Franta, a dezbătut subiectul într-o intervenție LIVE, la Aleph News.
Cât de sănătoasă este o economie care produce pentru toată planeta, dar nu își convinge propriii cetățeni să cumpere?
Marcela Feraru, editor Aleph News: „Excedentul arată forța industriei, dar și slăbiciunea consumului. China produce enorm, însă criza imobiliară a afectat averea familiilor și încrederea în viitor. Oamenii ezită să cheltuiască, în timp ce fabricile caută comenzi. Industria auto ilustrează acest dezechilibru: exporturile au crescut în octombrie, dar vânzările interne au scăzut pentru a douăsprezecea lună consecutiv. Beijingul compensează astfel o problemă internă prin vânzări externe. Acestea susțin locurile de muncă și activitatea uzinelor. Dar, dacă piețele externe se închid, China riscă să rămână cu fabrici care produc peste cerere, profituri mai mici și o concurență internă tot mai dură. Competitivitatea chineză este reală. Însă un excedent uriaș nu este, singur, un certificat de sănătate economică: contează și de ce țara vinde atât de mult în exterior”.
Inteligența Artificială susține acum exporturile. Ce se întâmplă dacă această febră a investițiilor scade?
Marcela Feraru, editor Aleph News: „China riscă să depindă tot mai mult de investiții pe care nu le controlează. Cursa mondială pentru AI stimulează comenzile de componente și echipamente. Valoarea exporturilor de semiconductori a crescut cu 111,1% în primele zece luni. Dar, dacă investițiile în centre de date încetinesc, fabricile chineze pot primi mai puține comenzi.
În plus, importurile necesare industriei tehnologice nu trebuie confundate cu o revenire a cumpărăturilor populației. Riscul este ca Beijingul să compenseze slăbiciunea internă prin dependența de un nou ciclu de investiții. Asta înseamnă că exporturile rămân vulnerabile dacă entuziasmul investitorilor depășește cererea pe termen lung”.
Ce înseamnă acest model pentru Europa și ce vor negocia, de fapt, Trump și Xi?
Marcela Feraru, editor Aleph News: „Cetatenii europeni pot cumpăra mai ieftin, dar fabricile europene suportă presiunea concurenței chineze. Dacă pierd comenzi, efectele pot ajunge și la furnizorii români din industria auto germană.
Totuși, un preț mic nu dovedește automat dumping: contează și eficiența, automatizarea și producția la scară mare.
Trump și Xi au fiecare pârghii: Washingtonul controlează accesul la piața americană, Beijingul are capacitatea industrială și poziții strategice în aprovizionarea cu pământuri rare. Negocierea privește aceste dependențe, nu doar taxele. Unele livrări pot fi grăbite înaintea restricțiilor, fără o creștere durabilă a cererii.
Dar dacă investițiile în AI încetinesc, chinezii economisesc, iar Europa își protejează fabricile, cine mai cumpără producția suplimentară a Chinei? Beijingul are nevoie vitala și de consumul intern”.