China lansează o misiune istorică: un astronaut va petrece un an pe Orbită, în ambiția de a trimite oameni pe Lună până în 2030
- China lansează misiunea Shenzhou-23, prin care unul dintre astronauți va petrece pentru prima dată un an întreg pe orbită, un test crucial pentru viitoarele misiuni lunare și marțiene.
- Echipajul va ajunge la stația spațială Tiangong și include primul astronaut din Hong Kong, Li Jiaying, alături de Zhu Yangzhu și Zhang Zhiyuan.
- Beijingul își accelerează programul spațial și vrea să trimită oameni pe Lună până în 2030, după succese precum aselenizarea pe partea nevăzută a Lunii și trimiterea unui rover pe Marte.
China lansează astăzi misiunea spațială Shenzhou-23, într-un moment considerat esențial pentru ambițiile Beijingului de a trimite oameni pe Lună până în 2030. Pentru prima dată, un astronaut chinez va petrece un an întreg pe orbită, într-un experiment menit să testeze limitele rezistenței umane în spațiu, potrivit Reuters.
Racheta Long March 2-F urmează să decoleze la ora 23:08 (18:08, ora României) de la centrul spațial Jiuquan, situat în deșertul Gobi, transportând trei astronauți către stația spațială Tiangong, supranumită „Palatul Ceresc”.
Misiunea marchează și o premieră istorică: primul zbor spațial al unui astronaut din Hong Kong. Li Jiaying, în vârstă de 43 de ani, fostă polițistă în Hong Kong, va face parte din echipaj alături de comandantul Zhu Yangzhu, inginer spațial, și Zhang Zhiyuan, fost pilot al forțelor aeriene, aflat la prima sa misiune în spațiu.
Cei trei vor desfășura experimente în domenii precum medicina, știința materialelor, fizica fluidelor și biologia, însă punctul central al misiunii îl reprezintă testarea unei șederi orbitale de un an pentru unul dintre membrii echipajului. Decizia privind astronautul care va rămâne în spațiu va fi luată pe parcursul misiunii.
Specialiștii atrag atenția că o astfel de perioadă petrecută în microgravitație implică provocări majore pentru organismul uman, de la pierderea densității osoase și atrofie musculară până la expunere crescută la radiații, tulburări de somn și probleme psihologice.
Astrofizicianul Richard de Grijs, profesor la Universitatea Macquarie din Australia, a declarat pentru AFP că succesul unei astfel de misiuni depinde nu doar de rezistența astronauților, ci și de fiabilitatea sistemelor de reciclare a aerului și apei și de capacitatea de gestionare a urgențelor medicale departe de Pământ.
Până acum, echipajele stației Tiangong au rămas pe orbită aproximativ șase luni. Misiunea Shenzhou-23 face parte din strategia Chinei de a deveni una dintre marile puteri spațiale ale lumii. Beijingul pregătește deja noua navă spațială Mengzhou, destinată viitoarelor misiuni lunare, iar autoritățile chineze speră să construiască până în 2035 prima etapă a unei baze științifice permanente pe Lună.
China și-a accelerat spectaculos programul spațial în ultimii ani. În 2019, a devenit prima țară care a aselenizat pe partea nevăzută a Lunii, iar în 2021 a trimis un rover pe Marte.
După ce a fost exclusă de la Stația Spațială Internațională în urma restricțiilor impuse de Statele Unite în 2011, China și-a dezvoltat propria stație spațială, Tiangong, transformând-o într-un simbol al ambițiilor sale geopolitice și tehnologice.