Datoria publică a României atinge un nivel record, de peste 60% din PIB. Cristian Hostiuc: „Putem să ținem sub control datoria publică doar dacă revenim la o creștere economică de 5% pe an. Suntem departe de acest lucru”

• Datoria publică a României a ajuns în noiembrie 2025 la 1.121 mld. lei
• Cea mai mare parte din datorie, 1043,7 mld. lei, reprezintă datorie pe termen mediu și lung
• Consiliul de Administrație al BNR s-a întrunit azi și a decis să păstreze dobânda cheie la 6,5% pe an
• INS: În ianuarie, rata anuală a inflației a fost 9,62%, față de 9,69 în decembrie 2025
• Fini: Gâlceava din Coaliție îi sperie pe investitori mai mult decât taxele
• Fini: Dacă nu revigorăm consumul acum recesiunea tehnică devine criză reală
• Fini: Paradigma lui Ilie Bolojan nu ține de foame pe termen scurt

Datoria publică a României atinge un nivel record: trece de 60% din PIB, limita de referinţă stabilită prin criteriile fiscale europene. Asta după ce în noiembrie 2025 a ajuns la 1.121 de miliarde de lei,
arată datele Ministerului Finanţelor.

Între timp, Mugur Isărescu te-a anunțat azi că menține dobânda cheie la 6,5%, acolo unde BNR o ține blocată din august 2024.

Fini, trecem pragul ăsta psihologic de îndatorare, de 60% din PIB – suntem la 60,2%, dar suntem încă departe de țări ca Grecia, Italia sau Franța, care depășesc chiar 100% din PIB. Unde stăm totuși rău?

Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar: „Păi, mai stai puțin și vom ajunge imediat la 100% din PIB, pentru că noi acum suntem pe o traiectorie inevitabilă, în care în fiecare an adunăm datorie publică pentru că avem deficit bugetar, în condițiile în care nu mai avem o creștere economică substanțială.

Noi putem să ținem sub control nivelul de datorie publică doar dacă revenim la o creștere economică de 5% pe an. Și așa cum arată lucrurile, suntem departe de acest lucru. 

Conform discuțiilor cu Comisia Europeană, încă din 2024-2025, noi suntem într-un program cu Bruxelles-ul privind ajustarea fiscală. Și această ajustare fiscală indică faptul că vom avea o creștere a datoriei, nu la 60% din PIB, ci de peste 70% din PIB. Și nu există un plan acum, nu există un plan concret de gestionare a acestei creșteri. 

Noi vom avea deficite în fiecare an, adunăm datorie, plătim dobânzi mari, ceea ce înseamnă o datorie și mai mare, și avem o încetinire a creșterii economice evidente, ceea ce ne afectează și mai mult.

Deci cred că la următoarea discuție cu mine vom avea 70% din PIB”.

Ce riscă România și ce măsuri ar trebui să luăm? 

Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar: „De riscat nu riscă nimeni, pentru că nu eram în pragul de a adopta euro și acum săă nu mai îndeplinim criteriile. Deci din punctul ăsta de vedere putem fi liniștiți. Eu nu cred că Nicușor Dan știe economie sau înțelege foarte bine ce înseamnă procesul de aderare la euro. Că nu trebuie neapărat doar să îndeplinești criteriile de aderare, ci trebuie mult mai mult. Deci să lăsăm declarațiile lui Nicușor Dan. 

Ce trebuie să facem? Control al datoriei publice – adică ea va crește inevitabil, indiferent ce vei face. Poate să scadă doar dacă vinzi lucrurile din casă și plătești datoria. Doar așa – adică să vindem din companiile de stat sau activele de stat, luăm banii și plătim datoria care s-a creat până acum. Nu există o altă modalitate de reducere a datorii, deci în valoare nominală. În valoare relativă ca raport față de PIB, ar trebui să avem o creștere a PIB-ului mult mai mare decât creșterea datoriei. 

Din păcate, suntem siguri că datoria crește, dar nu suntem siguri că PIB-ul crește”.

Inflația când scade? Ce ne spune șeful BNR? 

Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar: „Inclusiv comunicatul de astăzi al Băncii Naționale spune că în trimestrul 2 vom vedea o creștere sau o revenire a inflației pe creștere și din a doua jumătate anului, când trec efectele de bază, vom avea o reducere a inflației. 

Mi se pare că, totuși, inflația este destul de persistentă, stă la un nivel destul de ridicat în condițiile în care noi mai trebuie să liberalizăm piața gazelor și să eliminăm adaosurile comerciale în domeniul produselor alimentare. Adică s-ar putea să trăim cu o inflație așa mare încă o perioadă de timp.