Europa a încercat să limiteze concedierile în masă, dar disponibilizările vor fi inevitabile

Europa va fi lovită de un tsunami de pierderi ale locurilor de muncă, relatează New York Times. Programele guvernamentale care au contribuit la menținerea a aproximativ o treime din forța de muncă din Europa în condiții de securitate financiară se prevede că nu vor mai exista în următoarele luni.

Nu mai puțin de 59 de milioane de angajați vor fi afectați  prin reducerea timpului de lucru sau a salariilor, concedieri temporare sau concedieri permanente, în special în industrii precum transporturile și comerțul cu amănuntul, potrivit unui studiu realizat de McKinsey & Company.

Comparativ cu Statele Unite, care au pierdut peste 20 de milioane de locuri de muncă numai în luna aprilie, programele de susținere adoptate în Uniunea Europeană au împiedicat rata șomajului să explodeze. Germania, Franța, Danemarca și Marea Britanie se numără printre țările care au aplicat așa-numitele scheme de program redus de muncă, naționalizând efectiv salariile a aproximativ 60 de milioane de angajați din sectorul privat. Guvernele au suportat astfel o parte din salariile angajaților atunci când companiile au redus numărul orelor de lucru, astfel încât să se prevină concedierile.

În toamnă și până anul viitor giganți corporativi și companii de vânzare cu amănuntul, care funcționează de la începutul crizei mult sub capacitate, vor face zeci de mii de concedieri. Airbus, BP, Renault, Lufthansa, Air France, lanțul de magazine Debenhams, Bank of Ireland, firma W.H. Smith și chiar grupul McLaren, care include echipa de curse de Formula 1, alături de nenumărate firme mai mici, se numără printre cele care planifică reduceri semnificative de personal, care vor afecta lucrători din fabrici, angajați din comerțul cu amănuntul și angajați cu înaltă calificare.

Dacă în lunile martie și aprilie, o companie ca Lufthansa credea probabil că sunt șanse de revenire, astăzi afirmă că nu vom reveni „la nivelurile de activitate de dinainte de pandemie până în 2025”, a declarat Sebastian Stern, un partener al firmei de consultanță de management McKin­sey.

Costul programelor de sprijin din Europa a crescut; liderii europeni au convenit recent asupra unui pachet de stimulare de 750 de miliarde de euro, pe lângă sutele de miliarde cheltuite de la începutul crizei, mărind astfel datoriile și deficitele naționale.

Aproximativ nouă milioane de lucrători europeni, aproape o cincime din cei înscriși în prezent în programele de lucru pe termen scurt, reprezintă ceea ce banca germană Allianz a numit „locuri de muncă zombie” – poziții din industria auto și aeriană, restaurante, magazine și hoteluri și alte sectoare care nu pot face față efectelor crizei. Multe dintre aceste locuri de muncă există încă doar datorită subvențiilor guvernamentale, a declarat banca.

„Programele din Europa sunt mai generoase decât în Statele Unite, dar nu vor dura la nesfârșit”, a declarat Simon Tilford, autorul unui raport al Centrului pentru Reforma Europeană privind riscurile economice ale pandemiei.

Comisia Europeană se așteaptă ca economia să scadă cu 8,3% în acest an, cu scăderi de peste 10% pentru Italia, Spania și Franța, cu o posibilitate de revigorare abia spre sfârșitul anului 2021.

Cu toate acestea, există oportunități, ne asigură Christophe Catoir, președintele pentru Franța și Europa de Nord al companiei Adecco (cea mai mare agenție de ocupare a forței de muncă temporară din Europa), locuri de muncă vacante existând în prezent în abundență în ingineria industrială și tehnică, precum și în industria farmaceutică și agro-alimentară.

Autor: Emanuel Dumitru

Exit mobile version