Frauda alimentară, tot mai des întâlnită în bucătăriile din toată lumea. Cum poate fi evitat acest fenomen 

• Este posibil ca alimentele din supermarketuri sau bucătării să nu fie ceea ce par a fi.
• Tot mai mulţi experţi declară că acest fenomen a luat amploare în întreaga lume.
• Între 2012 şi 2021, cel mai frecvent tip de fraudă alimentară a fost minciuna cu privire la originea unui animal.

„Vă garantez că ori de câte ori un produs poate fi trecut drept ceva mai scump, aşa va fi. Este atât de simplu”, a declarat Larry Olmsted, autorul cărţii „Real Food/Fake Food”, pentru CNBC.

Escrocii motivaţi de câştiguri economice se infiltrează în secret pe piaţa mondială a alimentelor printr-o varietate de mijloace, inclusiv prin contrafaceri, diluţii, substituiri şi etichetări greşite. Acest lucru nu numai că dăunează portofelului consumatorilor, dar pune în pericol şi sănătatea şi siguranţa publică.

Unele estimări arată că frauda alimentară afectează cel puţin 1% din industria alimentară globală, cu un cost de până la 40 de miliarde de dolari pe an, potrivit Food and Drug Administration.

„S-ar putea să nu cunoaştem impactul global al fraudei alimentare deoarece o mare parte din ceea ce fac escrocii este ascunsă de noi şi aşa a fost timp de secole”, a declarat pentru CNBC Kristie Laurvick, manager al programului de produse alimentare din cadrul Convenţiei Farmacopeei SUA.

Chiar şi FDA spune că nu poate estima cât de des se întâmplă această fraudă sau impactul economic al acesteia. Între 2012 şi 2021, cel mai frecvent tip de fraudă alimentară a fost minciuna cu privire la originea unui animal şi diluţia sau substituirea, ambele clasându-se la 16% din incidentele înregistrate de către monitorul de siguranţă alimentară Food Chain ID.

De exemplu, diluarea ar putea presupune adăugarea unui ulei vegetal mai ieftin la un ulei de măsline extravirgin scump. „Dacă beau scotch, nu aş putea să vă spun diferenţa între o sticlă de 50 de dolari şi una de 5.000 de dolari. Deci, ştiu că aş putea fi înşelat în acel moment”, a spus John Spink, directorul unui grup de reflecţie în acest domeniu.

Cum putem evita frauda alimentară

Grupul de reflecţie pentru prevenirea fraudei alimentare sugerează cinci întrebări pe care un consumator şi le poate pune pentru a-şi reduce vulnerabilitatea la frauda cu produse.

1. Despre ce tip de produs este vorba? Fiţi foarte atenţi cu orice produs.
2. Puteţi recunoaşte diferenţa dintre produse?
3. Cunoaşteţi retailerul sau furnizorul? Aveţi încredere în ei?
4. Faceţi cumpărături online? Dacă da, aţi găsit furnizorul online dintr-o sursă de încredere?
5. Plângeţi-vă. Este furnizorul legitim?