• Adrian Sârbu: România este o mare oportunitate
• ZF desemnează Hidroelectrica ca cea mai valoroasă companie din România
• Gerard Baker: SUA nu-și va retrage imediat asistența pentru Ucraina

Oportunitatea ta, a omului de business, este România.

Poți să-ți faci România great.
Pentru prima oară în 35 de ani.
Trebuie doar să vrei.
Să devină business și să crească până la un PIB de 1.000 de miliarde de euro în următorii 10 ani.
Dacă-l creștem cu 5%, nu mai mult, în fiecare an.
O spune Adrian Sârbu, fondatorul Ziarului Financiar, la aniversarea a 26 de ani a celui mai mare ziar de business din România.

Ce câștigi de la Gala ZF? Au dezbătut Dariana și Iulian la Aleph Business.

Adrian Sârbu: România e o mare oportunitate

„Te-am rugat în ultimii ani să nu uiți că ai o obligație în fața țării. Oportunitatea ta e România”, spune Adrian Sârbu la începutul discursului.

„Au venit Trump și Musk la puterea Americii și poate sunt inspirați, poate te conving și ei. Noi trăim în țara unei mari oportunități. Trebuie să tăiem 800.000 de bugetari și prin asta putem genera acea creștere anuală de 5% a PIB pe care ne-am dorit-o pentru România acum 10 ani. Îți aduc un proiect de guvernanță cel al restructurării guvernărilor, adică al administrației României Suntem 5 milioane de oameni care generează un GDP de 360 de mld. de euro.

România e o oportunitate de timp și spațiu, deși a ars multe etape în ultimii 35 de ani. Dar poate ajunge măcar o Elveție, poate o Americă, prin toată cultura și limba noastră. Niciodată n-o să fie altceva decât cultura pe care ne-o facem noi.

Te-am rugat să te implici în câmpul puterii. Putere nu înseamnă partid politic, înseamnă ceva mult mai mult. Oportunitatea numită România poate să fie adusă la succes.

România nu e administrată. Tu ești cel mai capabil, cea mai capabilă s-o administrezi, că ai business-ul tău.
Romania nu e așezată în regulile constituționale firești, și mai ales cerute de secolul 21 și de întâlnirea cu foarte multe necunoscute și poate cea mai mare, pe care iarăși o ignorăm, și anume A.I.-ul.

România are nevoie de o nouă guvernanță, de schimbarea constituției României. România are o constituție greșită, făcută la cererea și în beneficiul unor cetățeni, nu al României.

România trebuie să voteze electronic, să voteze direct. Funcțiile din administrarea României trebuie să fie votate direct și să fie doar două mandate.

Tu trebuie să bagi curent în România, curentul energiei și competenței tale”.

Dan Șucu: Dacă nu iei tu decizii, le va lua altcineva în locul tău

Dan Șucu a amintit, în cadrul Galei ZF 2024, de cota unică, o oportunitate pentru România, la care am trecut în 2005.
În toate țările care au trecut la cota unică, a existat un succes enorm, iar în România a fost cel mai mare
De atunci, PIB-ul României a crescut de 3 ori.

„Dacă tu nu te implici, altcineva se va implica și n-o va face în folosul tuturor. Dacă nu participi la decizii, altcineva le va lua în locul tău”.

Gerard Baker, prezent la Gala ZF:

,,Este un privilegiu deosebit să fiu în aceeaşi companie în care au fost atâţia speakeri de-a lungul anilor.

Prima oară când am fost invitat să vin la Bucureşti, să vorbesc în faţa unor lideri de business, la un eveniment de business, nu ştiam cât de glamorous va fi. Unul dintre beneficiile pe care le-am avut de-a lungul anilor în calitate de editor a fost să merg la Oscaruri în Los Angeles, şi trebuie să mărturisesc, această gală este la fel de splendidă.

Americanii sau chiar şi britanicii nu sunt cunoscuţi pentru abilităţile lor multilingvistice. De fapt, în America avem o glumă: cum numeşti o persoană care vorbeşte trei limbi? Şi răspunsul este trilingual. Cum se numeşte o persoană care vorbeşte două limbi? Bilinguală. Şi cum se numeşte o persoană care vorbeşte o singură limbă? Un american.

Să mă introduc, deşi sunt cetăţean american, nu m-am născut în SUA, ci în Marea Britanie. Am petrecut jumătate din viaţă în Marea Britanie şi jumătate în SUA. Am o perspectivă specifică pe care pot să o aduc din tot acest timp petrecut de ambele părţi ale Oceanului Atlantic”.

Baker, despre victoria lui Trump în SUA, populismul în ascensiune și reconfigurarea politicii occidentale

„Am înţeles că urmează alegeri mari în România. Şi noi în SUA tocmai am avut alegeri. Aş dori să ofer interpretarea mea vizavi de ce înseamnă rezultatul acestor alegeri din SUA pentru lume şi pentru America.

Trump şi Partidul Republican au fost aleşi. A fost o victorie de necontestat, Trump a câştigat preşedinţia, Republicanii au redobândit controlul Senatului cu o majoritate confortabilă şi şi-au păstrat controlul asupra Camerei.

Partidul Republican şi Trump controlează acum Washingtonul şi vor face asta pentru următorii ani. Şi asta este foarte important.

În această seară voi vorbi despre cele 3 lucruri la care ar trebui să ne gândim, despre interpretarea rezultatului şi semnificaţia lui.

În primul rând, spune multe despre politica din Vest. Şi asta este foarte familiar pentru toţi cei din Europa. Am văzut în re-alegerea lui Donald Trump o transformare a dezbaterii politice. Ce se întâmplă peste tot în Vest, creşterea populismului, diminuarea puterii ordinii mondiale liberale care câştigase teren în Vest de la finalul Războiului Rece. Asistăm la un moment transformaţional prin care această ordine mondială liberală este răsturnată.

Apoi voi discuta despre ce reprezintă victoria lui Trump şi controlul Republican asupra Washingtonului înseamnă pentru economia globală. Ce ar putea face noua administraţie, atât în polticile economice domestice, cât şi externe, cum va afecta investiţiile şi comerţul, şi ce va însemna pentru relaţiile cu UE şi în special cu România.

Vreau să discut şi implicaţiile alegerii lui Trump pentru securitatea Globală, ce caută noua administraţie, care sunt direcţiile strategice, ce se întâmplă cu războiul din Ucraina şi ce înseamnă pentru NATO şi despre natura relaţiilor transatlantice.

Pentru început, să discutăm despre semnificaţia politică a acestor alegeri şi de ce consider că sunt de o semnificaţie importantă în istoria lumii. În primul rând, trebuie să spunem că au fost alegeri decisive. Asta nu înseamnă că rezultatul nu a fost strâns, pentru că a fost. Încă numără voturile în SUA – nu înţeleg de ce, în Anglia avem rezultatele la 24 de ore după şi în State încă numără voturile după 3 luni. Îmi aminteşte de Nikita Hruşciov, liderul sovietic care a fost întrebat care consideră că este diferenţa fundamentală între democraţia Vestică şi cea sovietică, şi a spus că „problema cu alegerile în Vest e că nu ştii niciodată cine le va câştiga”. Noi în State am dus lucrurile un pas mai departe şi acum nu ştim cine a câştigat alegerile nici măcar după ce au avut loc. Este o naţiune 50-50 în privinţa votului popular.

Dar sunt indicaţii importante de ce au fost schimbări majore, nişte alegeri de realiniere. E prima oară din 2004 când Republicanii câştigă votul popular.

Votul în SUA este decis de colegiile electorale din State. S-a întâmplat ca deşi un candidat a câştigat votul popular, nu a câştigat alegerile. De data această Trump a câştigat şi colegiile electorale şi votul popular. Dar şi mai semnificativ, a fost prima de la Ronald Reagan încoace când un Republican a câştigat şi votul popular şi în colegii din afara Casei Albe, nefiind deja preşedinte în funcţie. Au fost 44 de ani de când s-a întâmplat asta ultima oară.

De ce a câştigat? Evident, este un nivel ridicat de nemulţumire în SUA vizavi de guvern, vizavi de ţară. Cred că este un sentiment general în lumea Vestică, unde guvernele în funcţie au probleme peste tot. Condiţiile nu sunt favorabile pentru guvernele actuale, inflaţia este ridicată, oamenii nu sunt mulţumiţi de nivelul ridicat al migranţilor.

A fost un factor comun semnificativ peste tot în lume, nemulţumirea vizavi de conducerea actuală, la care se adaugă şi faptul că Democraţii în SUA au avut întâi un candidat – Joe Biden, care era incapabil să îşi îndeplinească funcţia, apoi a fost înlocuit de Kamala Harris, care nu a avut cele mai eficiente campanii. Dar victoria lui Trump merge mai departe de atât. Aceasta reprezintă un punct de cotitură pentru politica americană, a câştigat voturi pe care Republicanii nu le-au câştigat niciodată. Trump a obţinut 46% din voturile hispanicilor, 41% din voturile bărbaţilor de culoare, dublu faţă de orice alt candidat republican. A câştigat sectoare din Texas care nu au fost niciodată câştigate de Republicani. A câştigat masiv electorat chiar şi în oraşe precum New York.

Aceasta sugerează că este mult mai mult de o serie de alegeri unde oamenii erau nemulţumiţi dei statu-quo. Oamenii au respins filosofia politiclor liberale moderne, economice şi culturale, care au dominat lumea în ultimii 30 de ani. Acea ideologie se bazează pe trei stâlpi fundamentali. În primul rând, pe Globalism. Am avut 30 de ani în care am dărâmat graniţe, în care am creat o lume interconectată. Dar asta a însemnat evident şi un nivel foarte ridicat al imigraţiei, comerţ liber, care a fost foarte disruptiv pentru multe comunităţi, companii care au căutat oportunităţi peste tot în lume, nu neapărat în interesele poporului. Acesta este primul pilon al liberalismului respins de poporul american”.

Trump și economia globală: Ce urmează pentru SUA și Europa?

„În al doilea rând, avem un ”environmentalism” extrem ca al doilea pilon a acestei dominaţii. Ideea că trebuie să avem măsuri extreme să reducem emisia de carbon ar trebui să fie prioritară în faţa nevoilor imediate economice pare să fie bazată pe alarmism legat de climă, prin care oamenii încearcă să execute o transformare radicală a economiei. Alegerea lui Trump a fost o respingere profundă a acesteia”, spune Baker.

„El va duce la o extindere masivă a producerii domestice de petrol şi gaze, va reduce subvenţiile pentru energie verde introduse de Joe Biden. Economia SUA a performat mai bine decât UE în ultimii 10 ani şi mă aştept acum să fie propulsată odată cu revenirea energiei ieftină şi să îşi accelereze şi mai tare creşterea. Acea creştere economică produce tehnologii care pot ajuta chair mai tare cu aceste probleme climatice. Acestea ar trebui să fie una dintre lecţiile pe care să le înveţe şi europenii din aceste alegeri. Chiar vor să îşi asume aceste ţinte foarte stricte de emisii zero care aduc daune majore economiilor lor şi le duc şi mai în spate în raport cu SUA din perspective tehnologice?  

Al treilea pilon respins de americani prin aceste alegeri este ceea ce se numeşte progresism socio-cultural, o politică bazată pe identitate, fie că este de rasă, gen, sexualitate, care ridică aceste probleme dincolo de interesul comunităţilor pe de-antregul şi pune sub focus orientarea sexuală sau culoarea pielii. Aceasta a fost o temă dominantă în politica americană şi a rezultat într-o diviziune şi mai mare, avem revizionism acum vizavi de istoria Americană, mulţi oameni care controlează instituţiile care domină societatea americană cred că America este o ţară rea, cu o istorie de persecuţie şi că trebuie să o inverseze. Acest progresism a primit o lovitură puternică.

Aşa a fost Trump reales, aşa au câştigat Republicanii. Cred că pentru restul lumii, în termeni de transformare politică, am putea numi-o o revoluţie populistă în Europa şi în SUA, care a primit un avans puternic după realegerea lui Trump”.

Poporul american respinge globalismul și progresismul

„În linie cu tot ce am discutat, din punct de vedere economic, ne putem aştepta ca administraţia Trump să urmărească agresiv interesul naţional al Americii”, afirmă Baker.

Va fi un focus mai mare pe economia domestică în loc de comerţ, de relaţii internaţionale, de a ajuta alte ţări sau China să crească. Va fi un focus neobosit spre America-First care reindustrializează America. Un fenomen interesant pe care l-am văzut în ultimii ani este revenirea a multor activităţi industriale în SUA, atât ca urmare a primului mandat al lui Trump, apoi şi ca urmare a creşterii tensiunilor dintre SUA şi China. Apoi, după pandemie, companiile au început să considere că ar putea să fie în interesul lor să aibă producţia în SUA. Cred că vom vedea tot mai mult din asta, un boom de investiţii. SUA deja trece printr-un boom al investiţiilor, în special din inteligenţa artificială, care creşte productivitatea americană. Vom vedea eforturi tot mai mari pentru a reindustrializa SUA.

Ce înseamnă asta? Trump vorbeşte mult despre măsuri economice care să promoveze economia SUA peste restul lumii. Asta nu înseamnă că nu îi pasă de restul lumii, dar va fi un focus pe SUA. Va adăuga tarife? Va introduce acei 10% pe care îi spunea în campanie pentru importuri, sau chiar 20%? Nu ştiu. Sunt sceptic. Nu este încă clar dacă are autoritatea să facă asta, ar putea fi nevoit să schimbe nişte legi. Dar este o tactică clasică de negociere. Donald Trump se consideră un dealmaker desăvârşit şi el vrea să vadă restul lumii să îşi reducă tarifele. Vrea să crească accesul companiilor americane la pieţele externe. În acelaşti timp, pune presiune pe companiile americane să readucă producţia în SUA. Prin ameninţările cu tarife, în special pentru ţări precum China, le spune că dacă îşi vor păstra producţia acolo, vor plăti până la 60% extra tarife dacă vor vrea să vândă în SUA, aşa că aduceţi fabricile în SUA şi nu veţi avea porte de niciun tarif. Eu cred că este o tehnică de negociere, nu cred că vom vedea acele tarife impuse, dar ţinta e să crească outputul de producţie al SUA.

Un alt factor important de considerat în economia americană este provocarea pe care americanii o au din punct de vedere fiscal. SUA are un deficit de aproape 7% din PIB. Cred că vom vedea o presiune ridicată pe acest punct. Pieţele deja indică că sunt îngrijorate despre sustenabilitatea acestei datorii. Nu cred că vom vedea o criză ca aceea din 2008, dar cred că vom vedea o volatilitate tot mai crescută în pieţe, în condiţiile în care acestea devin tot mai îngrijorate cu privire la deficit şi la ce înseamnă pentru dolar şi valute. Mă aştept să văd că Trump, din cauza politcilor sale fiscale, să aducă o volatilitate tot mai crescută. 

A treia întrebare este ce se va întâmpla cu securitatea? Care sunt priorităţile SUA când vine vorba de securitatea internaţională şi cum îşi priveşte angajamentele? Aici, cred că nu este niciun semn de întrebare în ce direcţie merge administraţia Trump. Dacă ne uităm la nominalizările lui Trump, vedem o politică care pare preponderent focusată pe ceea ce Ronald Reagan descria ca ”pace prin putere”. Va fi o poziţie agresivă pe care o va lua SUA. Este o greşeală să îl privim pe Trump ca un izolaţionist, că se va retrage din angajamentele pe care le are SUA în jurul lumii, nu cred că este asta. De data aceasta cred că focusul pe China va fi şi mai mare decât a fost ultima oară.

Cea mai mare provocare globală pe care o are SUA de la Războiul Rece este un al doilea Război Rece cu China. Şi aceasta ar putea însemna ca SUA, care are mai puţine resurse militare decât acum 30 de ani, să nu poate să îşi păstreze prezenţa globală şi obligaţiile globale în modul în care o făcea ca până acum. Dacă se va focusa pe China ca această ameninţare majoră va trebui să îşi îndrepte resursele acolo.

Ce înseamnă asta pentru Europa? În primul rând, cred că va fi o presiune mai mare pe ţările europene să îşi taie legăturile cu China. SUA deja a început această decuplare, inclusiv în sectorul industrial, tech. Şi va pune şi mai multă presiune pe guvernele europene să facă acelaşi lucru. Eu suspectez că Beijingul va căuta să exploateze această presiune pe care europenii o văd nejustificată şi va încerca să îndepărteze Europa de SUA în timpul Administraţiei Trump”.

Ucraina și strategia SUA: Calea spre armistițiu sau escaladare?

„Când vine vorba de Ucraina, nu cred că va fi o retragere instantă a suportului militar american pentru Ucraina”, spune Baker.

Din punct de vedere al priorităţilor strategice, vede ca suportul susţinut militar şi financiar pentru Ucraina nesustenabil. Trei dintre membri administraţiei lui care au fost nominalizaţi au votat pentru reducerea susţinerii pentru Ucraina. Va fi în schimb o presiune crescută pentru un armistiţiu. Ce înseamnă asta? Când am discutat cu oficiali din ceea ce va fi administraţia Trump, ei spun că această nu va fi doar o predare în faţa lui Putin, ci că avem nevoie de pace, de un aranjament legat de unde sunt în prezent graniţele trasate în Ucraina. Când vine vorba de interesul lui Putin să înceteze un război pe care îl câştigă fără ajutorul SUA pentru Ucraina, americanii zic că dacă Rusia nu se va opri, atunci America va intensifica resursele alocate.

Nu cred că va fi o retragere imediată a asistenței americane pentru Ucraina. Cred că, în tentativa de a se concentra pe prioritățile strategice, Trump va considera că sprijinul continuu, sprijin semnificativ militar și financiar pentru Ucraina, trebuie să se oprească. Este grăitor că cei trei membri seniori din echipa de politică externă care au fost anunțați deja în ultima săptămână, cu toții au votat împotriva unui ajutor suplimentar pentru Ucraina. Acest lucru nu înseamnă că se predau în fața lui Vladimir Putin, nu îi transmit Ucrainei că trebuie să accepte orice vrea Putin. Ce vor spune este că este nevoie de un acord, este necesară încetarea focurilor, trebuie să aibă loc un aranjament, poate după liniile actuale din Ucraina pentru o încetare a focului imediată.

Vladimir Putin poate că va spune: „De ce aș accepta această înțelegere? Câștig războiul. America nu va mai sprijini Ucraina. Ce interes aș avea să închei asaltul militar?”. Americanii spun că îi vor transmite Rusiei, lui Vladimir Putin, că dacă face asta, ar fi o greșeală serioasă „pentru că în acest caz vom mări sprijinul de resurse. Vom crește sancțiunile economice împotriva voastră în Europa și în restul lumii. Vom crește sprijinul militar, chiar vom dubla sprijinul pe care l-a acordat administrația Biden”, a spus bancher, jurnalist, editor global WSJ.

TOP 10 CELE MAI VALOROASE COMPANII DIN ROMÂNIA DESEMNATE DE ZF

1. Hidroelectrica – 11,12 miliarde de euro
2. OMV Petrom – 9,31 miliarde de euro
3. UiPath – 7,19 miliarde de euro
4. Banca Transilvania – 5,33 miliarde de euro
5. Dedeman – 5,19 miliarde de euro
6. Romgaz – 4,18 miliarde de euro
7. BCR – 3,93 miliarde de euro
8. eMAG – 3,63 miliarde de euro
9. Kaufland – 2,94 miliarde de euro
10. Nuclearelectrica – 2,66 miliarde de euro

Producătorul de energie Hidroelectrica este, pentru al treilea an consecutiv, cea mai valoroasă companie din România, fiind totodată şi sin­gu­rul jucător local evaluat la peste 10 miliarde de euro.

Podiumul este completat de OMV Petrom şi UiPath. Deşi cei doi giganţi şi-au găsit loc pe podium şi în anii anteriori, între ei s-au tot petrecut rocade, iar asta ca urmare a evolu­ţiilor diferite pe bursă, dat fiind că ambele com­panii, ca de altfel şi liderul, Hidroelectrica, sunt listate.

Cele mai valoaroase zece companii din economie provin din patru domenii. Aşadar, patru actori din energie, trei din retail, doi din mediul bancar şi unul din tehnologie îşi găsesc loc la vârf. Împreună, cei zece sunt evaluaţi la 55,7 mld. euro. Valoarea liderilor a crescut cu 11% într-un an.

Un singur nume nou se găseşte la vârful celor mai valoroase companii din România – e vorba de Kaufland România, al doilea cel mai puternic retailer local după cifra de afaceri.

Citește și

• Adrian Sârbu: N-avem pe cine alege Președinte pe 24 noiembrie, dar du-te la vot și pune ștampila pe alb, pe niciunul! E singura formă să le arăți că exiști
• Adrian Sârbu: Cu cât ești mai dezamăgit, cu atât trebuie să mergi duminică la vot și să pui ștampila exclusiv pe alb!
• Adrian Sârbu: Trăiești carnavalul horror al lui Klaus, Nicu și Marcel. Duminică te duci la vot și pui ștampila pe alb, adică pe NICIUNUL