În România, longevitatea a devenit o povară financiară din cauza sistemului învechit de pensii. Cristian Hostiuc: „Toate costă. Dacă economia nu are putere, nu îți poți asigura longevitatea”

• Fini: Deşi cei de peste 50 de ani au experienţă, nu prea sunt doriţi de companii
• Fini: Problema este că, în momentul în care ieşi la pensie, veniturile scad cu 50-60%
• Fini: Longevitatea se menţine cu bani mulţi pe care trebuie să îi acumulezi până când ieşi la pensie
• Fini: În teorie, longevitatea sună bine, speranţa de viaţă este mult mai ridicată ca acum 50 de ani
• Fini: Companiile îi scot imediat la pensie pe angajaţii care ating vârsta de pensionare
• Fini: Sectorul privat nu are unde să angajeze pensionarii, pentru că vin roboţii, vine automatizarea
• Fini: Cred că viitorul ne va duce într-un conflict generaţional, între modele sociale şi tehnologice

Trăim mai mult, dar nu ne permitem asta. Longevitatea, care este un semn al progresului, devine la noi o povară financiară. Românii ajung să trăiască, în medie, aproape 76 de ani, dar sistemul de pensii a rămas blocat într-o realitate veche, în care speranța de viață era cu aproape un deceniu mai mică. România se află într-un dezechilibru tot mai evident între cei care muncesc și cei care primesc pensii.

Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar, a explicat la Aleph News ce înseamnă asta pentru România și ne-a spus dacă putem sau nu să ne susținem financiar propria „viață lungă”.

Cum traducem afirmația că „longevitatea costă”? Cum se traduce în bugetul public?

Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar: „Ei bine, exact așa cum ați spus, față de acum 20-30 de ani, speranța de viață în România, chiar în toată Europa, a crescut cu 10 ani, și trebuie să faci față acestei creșteri, în condițiile în care pensiile sunt așa cum sunt. Pensiile pot fi plătite în funcție de puterea economică. Dacă economia nu are putere, de unde poți obține o pensie bună, astfel încât să-ți permiți un proces de longevitate bun? Pentru că această longevitate înseamnă să te hrănești, să ai grijă de tine, să mănânci bine și să faci foarte multă mișcare. Sunt o mulțime de lucruri pe care trebuie să le faci, dar toate costă. Și din pensie, e foarte puțin probabil să poți asigura această longevitate. Trebuie să trăiești mult, dar trebuie să trăiești bine”.

Declarațiile Premierului Bolojan la 100 de zile de mandat. Ce criterii ar trebui să aibă aceste listări la Bursă pentru a fi eficiente și nu doar simbolice?

Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar: „Ar fi extraordinar dacă Guvernul Bolojan, dacă această Coaliție ar lista la bursă companiile de stat, sau măcar o parte din companiile de stat, sau să mai listeze din acțiunile pe care statul le deține deja la marile companii. Toată lumea spune că dacă statul se listează la bursă, va pierde controlul asupra acestor companii.

Statul mai deține în continuare 80% din Hidroelectrica, 70% din Romgaz, deține pachete majoritare la Transgaz, Transelectrica, Electrica… Noi tot trăim cu toții cu ideea că prin listarea la Bursă, statul pierde controlul asupra acestor companii. Este o idee falsă.

Dacă vii la Bursă, aceste companii sunt supravegheate de investitori și pot fi devalorizate sau furate mult mai greu.

Deci, din această perspectivă, aș susține listarea companiilor de stat și vânzarea de acțiuni minoritare. Dacă Guvernul, dacă Coaliția, nu vrea să dea pachetul majoritar, ei bine atunci poate vinde acțiuni minoritare.

Piața de capital din România ar avea nevoie de acest lucru. Pilonul de pensii, unde dumneavoastră, eu și 8,8 milioane de români suntem membri, ar avea nevoie de aceste acțiuni. Dacă piața bursieră merge bine și are suficientă lichiditate și este o prezență bună, companiile private ar putea atrage capital prin intermediul pieței bursiere din București”.