John Hopkins, CEO-ul NuScale, vine la București pentru a debloca proiectul nuclear de la Doicești
- John Hopkins, CEO-ul NuScale, vine la București luna aceasta pentru a discuta deblocarea proiectului SMR de la Doicești cu guvernul.
- Premierul interimar Ilie Bolojan a catalogat proiectul nefezabil din cauza costurilor de 7 miliarde de dolari, iar NuScale are pierderi adânci și nu a acceptat încă ferm condiția României de a plăti un singur reactor, restul după ce primul funcționează.
- Dacă negocierile eșuează sau costurile scapă de sub control, povara financiară poate cădea pe contribuabili, iar factura ta la energie pe termen lung rămâne incertă.
John Hopkins, CEO-ul NuScale, vine la București chiar luna aceasta. El și directorul operațional Carl Fisher vor să se întâlnească cu guvernul României. Misiunea e clară: deblocarea proiectului SMR de la Doicești. Americanii așteaptă undă verde pentru a finaliza contractele cu RoPower Nuclear, societatea mixtă care dezvoltă centrala.
Hopkins a confirmat că faza 1 a proiectului a mers bine și că acum se trece la etapa pre-EPC, care va dura probabil încă un an până la notificarea de începere a lucrărilor. Dacă semnează contractul cu clientul, NuScale va înregistra venituri anul viitor, a precizat el în conferința de prezentare a rezultatelor financiare. Vizita de la București vine pe un teren minat de controverse.
Premierul interimar Ilie Bolojan, care deține și interimatul la Energie, a criticat dur proiectul, catalogându-l drept nefezabil din cauza costurilor mari, estimate chiar și la 7 miliarde de dolari. Mai mult, Corpul de Control al premierului a semnalat „neajunsuri” în derularea proiectului, concluzii respinse însă de acționarii RoPower Nuclear – Nuclearelectrica și Nova Power&Gas.
Incertitudinile nu se opresc aici. Finanțele NuScale arată presiune: în primul semestru din 2026, pierderile s-au adâncit cu 42%, la 96,7 milioane de dolari, iar veniturile au fost aproape nesemnificative, de doar 640.000 de dolari. Compania se bazează acum pe o rezervă de lichidități de 1,9 miliarde de dolari, obținută din vânzări de acțiuni. Pe deasupra, în SUA, NuScale se confruntă cu un proces colectiv pentru declarații false către investitori, care ar putea avea un impact financiar semnificativ.
Iar la București mai planează o condiție grea: România va plăti un singur mini-reactor de 77 MW, iar restul de cinci vor veni doar după ce primul funcționează corect – o clauză pe care NuScale nu a acceptat-o deocamdată ferm.