Letonul Raimonds Tomsons, declarat cel mai bun somelier din lume

• Letonul Raimonds Tomsons a câştigat duminică, la Paris, concursul internaţional pentru cel mai bun somelier din lume.
• „Nu-mi vine să cred” , a declarat Raimonds Tomsons, adăugând că se simte „extrem de fericit” , pe scena finalei.
• Raimonds Tomsons a declarat pentru AFP vineri, în timpul semifinalei, că faptul că nu a crescut înconjurat de cultura vinului a reprezentat „un avantaj” .

Letonul Raimonds Tomsons, cetăţean al unei foste republici sovietice baltice care nu produce vinuri, a câştigat duminică, la Paris, concursul internaţional pentru cel mai bun somelier din lume, simbol al profilurilor variate din această profesie care stârneşte fascinaţie şi dincolo de regiunile viticole, potrivit Le Figaro.

O finală de înaltă clasă

O altă reprezentantă din nordul Europei, daneza Nina Jensen, a devenit vicecampioană pentru a doua ediţie consecutivă a acestei competiţii trienale. Chinezul Reeze Choi a terminat pe locul al treilea.

„Nu-mi vine să cred” , a declarat Raimonds Tomsons, adăugând că se simte „extrem de fericit” , pe scena finalei care a avut loc cu public pe stadionul acoperit al Arenei La Défense, la porţile Parisului.

https://www.facebook.com/raimondstomsonslv

Prezentatorului care l-a întrebat, în glumă, dacă există podgorii în ţara sa al cărei nume l-a confundat cu Lituania, ţara baltică vecină, Raimonds Tomsons i-a răspuns: „Să ne bucurăm mai degrabă de berile letonilor” .

Mai puţin artistic şi relaxat, însă mai precis, el a învins-o pe Nina Jensen care a impresionat spectatorii cu încrederea ei, potrivit comentariilor online referitoare la competiţie, difuzate în direct.

,,Avantaj”

Raimonds Tomsons a declarat pentru AFP vineri, în timpul semifinalei, că faptul că nu a crescut înconjurat de cultura vinului a reprezentat „un avantaj” .

„Nu avem o istorie, iar mintea noastră este mai liberă”, a explicat el. „În America Latină sau în ţări «clasice» precum Spania şi Portugalia, le este mai greu să se deschidă către vinuri din întreaga lume, pentru că sunt foarte mândri de vinurile lor” , a adăugat el.

Pascaline Lepeltier ratează finala

Candidata franceză Pascaline Lepeltier a ajuns pe locul patru şi nu s-a calificat în finală. „În Franţa, suntem copii răsfăţaţi. Noile ţări care descoperă vinul au o asemenea sete de a învăţa, de a împărtăşi, au acest entuziasm incredibil şi înaintează foarte rapid” , a declarat ea pentru AFP după semifinală.

Probele din finală au fost în exclusivitate gândite în jurul vinului: identificarea „în orb”, asocierea unei pietre cu un vin, a vinurilor cu preparate, găsirea erorilor într-o listă de preţuri sau ghicirea sticlei plecând de la o serie de imagini.

Atelier ,,hipster”

Însă, pentru a ajunge acolo, candidaţii au trebuit să treacă de mai multe ateliere „hipster”, în semifinală: identificarea a cinci băuturi fără alcool din întreaga lume şi conceperea unui meniu vegan care să le acompanieze. Răspunsurile corecte au fost dezvăluite abia după finală şi toată lumea, inclusiv membrii juriului, au fost de acord că era o misiune aproape imposibilă.

„Sunt foarte fericit că nu a trebuit să fac asta” , a spus suedezul Andreas Larsson, declarat cel mai bun somelier din lume în 2007 şi membru al juriului la această ediţie.

Într-un alt atelier din semifinală, candidaţilor li s-a solicitat să prepare cocteiluri clasice, Aviation şi Sazerac, cu ingrediente care lipseau în mod deliberat (cum ar fi lichiorul de violete) şi pentru care au fost nevoiţi să găsească alternative.

Pentru Philippe Faure-Brac, preşedintele Uniunii Somelierilor Francezi şi câştigătorul concursului pentru cel mai bun somelier din lume în 1992, deţinerea competenţelor „în toate băuturile” din lume este acum esenţială.

Comparativ cu prima ediţie a competiţiei, organizată în 1969, consumatorii au „mult mai multe informaţii decât înainte” , iar profilurile somelierilor „care pot călători şi se pot forma în diferite locuri” se diversifică, a declarat el pentru AFP înainte de concurs.

Cât despre „nolo” , băuturi fără alcool sau puţin alcoolizate, foarte populare în ţările anglo-saxone şi scandinave, „nu putem lupta împotriva evoluţiei lucrurilor şi abandona pe parcurs oamenii care vor să se bucure în mod diferit” , a conchis el.