- BioNTech/Pfizer a livrat până în acest moment peste 2 miliarde doze vaccin împotriva COVID în toată lumea.
- Profitul BioNTech/Pfizer pe 2021 va depăși, potrivit estimărilor, 10 miliarde de euro, iar taxele plătite în SUA și Germania vor depăși suma de 3 miliarde de euro.
- Orașul Mainz, din Germania, este unul dintre marii câștigători ai taxelor plătite de BioNTech/Pfizer
- Între timp, acționarii Moderna fac presiuni pentru ca prețul pe doza de ser să scadă, iar producția să fie mutată și în țările sărace ale lumii.
Apariția vaccinului împotriva COVID nu a însemnat doar o reușită medicală, o soluție în lupta cu boala, câștiguri pentru producători, ci și soluții economice neașteptate pentru comunități din Europa. Pe lista marilor câștigători când vine vorba despre taxele încasate de la producătorii de vaccin este Germania.
Advertisment
BioNTech/Pfizer a fost înființată în 2008, în Mainz, iar acum datoriile orașului ar putea deveni istorie datorită succesului pe care compania l-a înregistrat cu producția de vaccin. În total, în SUA și Germania, compania va plăti taxe de peste 3 miliarde de euro aferente lui 2021. Oficial, cât din această sumă revine orașului Mainz nu e știut, dar pe surse, reprezentanți ai administrației locale spun că orașul cu 220 de mii de locuitori va încasa din taxe de la companii peste 1 miliard de euro în 2021, față de 173 milioane de euro în 2020. O creștere substanțială, care se bazează și pe succesul producătorului de vaccin. Deși orașul va fi pe plus, nu se pune pe cheltuit. “Prioritatea noastr[ este să scăpăm de datoria de 634 milioane € până la finalul lui 2022. Avem, deja, un consens politic în acest sens și până nu plătim toate datoriile nu facem cheltuieli discreționare.”, le-a decratat Gunter Beck, director financiar al orașului, jurnaliștilor de la Financial Times.
Potrivit datelor de la Bundesbank, regiunea Rhineland-Palatine, din care face parte și orașul Mainz, a înregistrat în 2020 cea mai mare datorie publică pe cap de locuitor. Orașul Mainz, încearcă de mai bine de un deceniu să scape de datorii. Acum, situația se va modifica radical. În 2021, Mainz va avea un surplus de 1,1 miliarde de euro din încasări de taxe, iar autoritățile locale se așteaptă ca anul viitor această sumă să crească cu aproximativ 500 milioane €.
Recomandări
Pe lista investițiilor pe care orașul știe că le va face sunt cele legate de transformarea orașului într-un hub de biotehnologii, care ar urma să aducă încă 5 mii de noi locuri de muncă. Merge bine comunității, le va merge bine și companiilor care investesc aici. Anul viitor, taxele locale pentru firme vor scădea cu cel puțin o tremie, ceea ce ar însemna o economie de peste 350 milioane € pentru firme. Mainz nu ar fi primul oraș din Germania care face asta. Ingelheim, unde își are sediul a doua companie farmaceutică, ca mărime, din Germania – Boehringer- a adoptat, deja, o astfel de măsură pentru ca orașul să devină mult mai atractiv în comparație cu Wiesbaden și Frankfurt.
Deja, BioNTech/Pfizer a anunțat că va investi peste 1 miliard € în zonă pentru a-și construi mai multe sedii. Câștigă comunitățile, dar și alte firme, cum e Merck, companie care produce nanoparticule pentru serul BioNTech/Pfizer.
Între timp, atât BioNTech/Pfizer cât și Moderna, sunt presate public să ofere tehnologia lor și țărilor sărace pentru a produce serul. Moderna, companie americană, înregistrază chiar din partea acționarilor săi o presiune tot mai mare pentru a scădea prețul pentru fiecare doză de ser și mutarea unei părți a producției în țările mai puțin dezvoltate ale lumii. Moderna, care a primit până acum de la statul american peste 2,5 miliarde de dolari sprijin pentru cercetare, a atacat această propunere la Comisia pentru Securitate și Comerț. În mod obișnuit, companiile contestă la SEC propunerile acționarilor și au câștig de cauză, doar că Moderna este într-o poziție fragilă pentru că dezvoltarea vaccinului său s-a făcut în parteneriat cu Institutul de Sănătate Publică din Statele Unite. Până pe 15 februarie, anul viitor, Moderna va explica public și care sunt criteriile pe baza cărora a fost stabilit prețul la care vinde serul.