Florin Cîțu explică de ce ne împrumutăm prin PNRR: „În 2024 vom avea un spital nou construit”. Planul, făcut public. DOCUMENT

• Alocarea totală a planului este de 29,2 miliarde de euro
• În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro
• Florin Cîțu: Sunt trei mari programe care primesc bani: Transporturile, Sănătatea și Educația. Împrumuturile pe care le luăm prin PNRR vor merge doar în investiții, nu în consum

Piesa de rezistență a PNRR sunt reformele, o serie de transformări esențiale, de la rădăcină, care au fost mereu amânate și de care politicienilor mereu le-a fost teamă, arată planul, care a fost făcut public miercuri de către autorități. Alocarea totală a planului este de 29,2 miliarde de euro.

În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuturi pentru un total de 29,2 miliarde euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

PNRR se referă la un pachet de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a demarat, în luna ianuarie, un proces de întâlniri și consultări tehnice interministeriale și de consultări publice pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență în scopul punerii acestuia în acord cu Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență. La cele 13 dezbateri publice organizate de MIPE s-au înscris peste 3.900 de persoane, iar 78% dintre acestea s-au înscris la cel puțin două evenimente.

De asemenea, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a pus la dispoziția ministerelor, instituțiilor, organizațiilor și persoanelor fizice interesate o Fișă de Reforme și Investiții, prin intermediul căreia acestea au putut trimite propuneri pentru actualizarea Planului Național de Reformă și Reziliență (PNRR) într-o formă standardizată și simplificată.

Florin Cîțu: Vom folosi cele 29 de miliarde de euro pentru 400 km autostradă, școli și vom renova zeci de spitale

„Este un program foarte important pentru România, negociat de președintele Klaus Iohannis. Anul acesta am avut două vizite la Bruxelles pe această temă. Vom folosi cele 29 de miliarde de euro pentru 400 km autostradă, școli și vom renova zeci de spitale. În 2024 vom avea un spital nou construit. (…) Sunt trei mari programe care primesc bani: Transporturile, Sănătatea și Educația. România are nevoie acută de investiții. Împrumuturile pe care le luăm prin PNRR vor merge doar în investiții, nu în consum”, a spus premierul Florin Cîțu.

Potrivit acestuia, România va avea un spital nou construit până în 2024, pentru prima dată în ultimii peste 30 de ani.

„Partea importantă: vom avea un spital nou construit cred că în 2024 și asta este o premieră în ultimii 30 de ani (…). este foarte important pentru noi să dezvoltăm rețeaua de spitale. Sunt 3 mari sectoare care primesc bani prin acest program: transportul – 7,6 miliarde de euro, educația – 3,6 miliarde de euro și sănătatea – 2,4 miliarde de euro”, a mai spus premierul.

Florin Cîțu a explicat de ce a fost nevoie și de împrumuturi și a dat asigurări că dobânda cu care se împrumută statul român este foarte mică, aproape de zero.

„De ce luăm și împrumuturi? România are nevoie acută de investiții. Am investit anul trecut sume record, continuăm să investim și anul acesta. Aceste împrumuturi pe care le-am luat prin PNRR se vor duce doar în investiții. Aici este foarte clar. Nu pot să meargă în consum (…). Noi oricum ne împrumutam pentru a investi în România. Avem nevoie de autostrăzi, avem nevoie de spitale, avem nevoie de școli, iar împrumuturile pe care le luăm prin PNRR sunt la o dobândă mult mai mică, de zero și ceva, dobândă la care se împrumută Germania, Spania, Italia, țări din zona euro. Pentru România reprezintă un plus faptul că ne putem împrumuta la aceste dobânzi și vom avea posibilitatea să investim”, a mai spus Cîțu.

Un alt lucru important în PNRR este, potrivit premierului, componenta de reforme. Este vorba de reforme care se vor face în sistemul, reforma justiției, reforma companiilor de stat, pentru a opri risipa banului public, reforma salarizării și altele.

În total au fost primite 1.700 propuneri, din care 1.470 ca urmare a consultării publice

Fiecare propunere a fost analizată și, în măsura în care se încadrau în obiectivele vizate de PNRR, au fost integrate în documentul final.

Conform documentului, sistemul de pensii va fi reformat, refăcut și pus pe baze solide. În fiecare an sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2,5 miliarde lei în 2019 – 12,4 miliarde lei în 2026. Reforma sistemului de pensii înseamnă soluții de redresare treptate, responsabile, astfel încât investițiile masive din PNRR în autostrăzi, în păduri noi plantate, în reducerea abandonului școlar și toate celelalte, astfel încât toate aceste investiții să nu fie apoi risipite în sisteme dezechilibrate.

Va fi introdus venitul minim de incluziune care va descuraja inactivitatea și va încuraja oamenii să își găsească un loc de muncă. Salarizarea în sistemul bugetar va cunoaște o transformare esențială, vom introduce un concurs de intrare în funcția publică pe bază meritocratică, așa cum este de exemplu la Comisia Europeană, astfel încât cei mai buni dintre noi să ajungă în serviciul public și statul român să fie un loc pentru care este o mândrie să muncești.

„Va fi adevărata revoluție în administrația publică. Vom reforma și vom depolitiza companiile de stat. Sunt esențiale și reformele în justiție, prin PNRR ne angajăm să revigorăm lupta anti-corupție și o mai bună gestionare a resurselor umane din sistem. Marile investiții din sistemul de transport, pe care le voi detalia în cele ce urmează, vor fi susținute și de reforma sistemului de taxare – taxare verde, un nou sistem de taxare a drumurilor și promovarea transportului cu zero emisii de carbon”, mai arată planul.

Documentul promite că în 2026 vor exista și 1.630 km noi rețele de apă construite și 2.470 rețele noi de canalizare. Tot pentru prima dată, va apărea cadastrul apelor.

„Prin PNRR combatem tăierile ilegale de păduri și toată masa lemnoasă va fi monitorizată digital, Romsilva va fi reformată și va munci pentru menținerea pădurilor României. Plantăm 45.000 de hectare de pădure, prin cel mai mare program național de acest fel. Vom avea perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, 625 hectare, și refacem perdelele forestiere care existau în interbelic și au fost tăiate de comuniști. Mai refacem canalele din Delta Dunării și instaurăm noi arii protejate, inclusiv în orașe: creăm rețeaua ariilor protejate din orașe”, mai arată documentul.

Urmează a fi implementată și garanția pentru ambalaje, care va elimina plasticul care e peste tot pe lângă drumuri, prin păduri și prin râuri.

„Vom avea peste tot senzori de măsurare a calității aerului. Statul român nu a vrut până acum să măsoare calitatea aerului, crezând că noi, cetățenii, nu ne vom da seama. Am avut fonduri europene pentru aparatură de măsurare a poluării din aer și nu au fost folosite. Această ipocrizie încetează prin PNRR: vom umple România de aparatură de măsurare a aerului; astfel încât copiii noștri să poată să respire. Vom avea 553 de kituri de măsurare în timp real a poluării din aer. Și nu doar că vom ști care e calitatea aerului, dar prin PNRR Garda de Mediu va fi înzestrată cu aparatură de intervenție astfel încât legea și standardele de mediu să fie aplicate”, asigură autoritățile.

În 2026 vom vedea 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8, și vor fi construite pe aceste tronsoane 52 de stații electrice, cu 264 de puncte de încărcare. În total prin PNRR (transport, energie, fondul UAT) vom exista câteva mii de stații de încărcare electrică. O altă promisiune este modernizarea a 311 km de cale ferată, și noi magistrale de metrou de 12,7 km, în București și Cluj Napoca.

Alte promisiuni sunt trenuri cu alimentare pe hidrogen, pe o linie care nu este electrificată. „Prin PNRR vom intra cu Hidroelectrica într-un proiect pan-european de dezvoltare a tehnologiei pe hidrogen, astfel ca să fim parte din revoluția acestei tehnologii pe care o declanșează Comisia Europeană”.

Prin componenta „Valul Renovării” România va avea 2.000 de clădiri publice, rezidențiale și de patrimoniu istoric renovate și 1.500 de blocuri renovate, precum și un registru național al clădirilor.

În 2026, toate instituțiile publice ar trebui să fie legate într-un cloud guvernamental, 30.000 de funcționari publici vor avea competențe digitale și 65 de instituții au securitate cibernetică sporită. Educația va fi digitalizată, iar bibliotecile nu mai decad, ci sunt transformate în hub-uri de învățare și dezvoltare pentru copii și adulți.

De asemenea, în România anului 2026 ANAF ar trebui să fie o instituție eficientă, care aduce mai mulți bani la bugetul de stat fără a crește taxele, ci datorită conformării voluntare.

Alte prevederi sunt simplificarea procedurilor de înființare/de ieșire de pe piață a firmelor, de constituire și funcționare a punctelor de lucru, precum și reformarea licențelor/ autorizațiilor/ certificatelor privind afacerile din România). De asemenea, este alocată finanțării companiilor o sumă record: 2,2 miliarde de euro, prin instrumente financiare și diferite alte scheme de finanțare. În 2026, 3.000 de IMM-uri vor fi digitalizate cu fonduri din PNRR, 280 de firme sprijinite pentru listare la bursă.