Polonia: Cum a reușit un singur oraș să atragă 22 de producători de electrocasnice. În România sunt doar 7 producători mari

• Wrocław este un oraș de 600.000 de locuitori din sud-vestul Poloniei.
• Wrocław a reușit să-i convingă pe 22 de producători de electrocasnice și piese de schimb să investească în zonă.
• Doar Electrolux e prezent în România cu producție.
• Spre comparație cu Wrocław şi regiunea Silezia de Jos, în toată România sunt șapte mari producători locali de electrocasnice și componente pentru electrocasnice.

Wrocław, un oraș de 600.000 de locuitori din sud-vestul Poloniei, și orașele din împrejurimi din regiunea Silezia Inferioară, au reușit să-i convingă pe 22 de producători de electrocasnice și piese de schimb, printre care Whirlpool (SUA), LG (Coreea de Sud), Electrolux (Suedia) și BSH, să vină în regiune.

Dintre aceştia din urmă, doar Electrolux e prezent în România cu producţie, în timp ce BSH anunţase o investiţie de peste 100 mil. euro pe plan local dar a renunţat la ea între timp, scrie ZF.

Spre comparaţie cu Wrocław şi regiunea Silezia de Jos, în toată România sunt şapte mari producători locali de electrocasnice şi componente pentru electrocasnice. Unii jucători au două fabrici, cum este cazul Arctic, De’Longhi sau Karcher. Această industrie se dezvoltă local, mai ales în ultimii ani, atât prin jucătorii deja existenţi care deschis noi fabrici, cât şi prin alţii noi – grupul chinezesc Haier va inaugura curând o unitate de producţie de frigidere. Totuşi, Polonia a fost şi rămâne de departe cel mai mare producător de frigidere, cuptoare sau maşini de spălat din Europa, iar regiunea Silezia de Jos e unul dintre motoarele domeniului.

Aproprierea de Germania, un avantaj

„Apropierea de Germania e un mare avantaj. Suntem la distanţe aproape egale de Berlin, Praga şi Varşovia. Un alt avantaj îl reprezintă oamenii bine pregătiţi, avem 28 de universităţi dintre care două pe lista ShanghaiRanking (unul dintre cele mai importante clasamente de gen – n.red.). Avem peste 100.000 de studenţi, deci avem bază de dezvoltare. Nu ne bazăm doar pe universităţi însă, ci şi pe şcoli vocaţionale pentru că vrem să dezvoltăm producţia locală şi pentru aceste joburi e nevoie de aptitudini noi“, spune Magdalena Okulowska, preşedintele agenţiei de dezvoltare a aglomerării urbane Wrocław.

E vorba de un total de 29 de comune care dezvoltă proiecte unitare în regiune.

Ea spune că nu te poţi baza doar pe oraşul Wrocław, care are 600.000 de locuitori, deci forţă de muncă limitată, ai nevoie şi de oamenii din localităţile din jur. Astfel, sunt în total circa 1 milion de oameni. Mai mult, regiunea mizează pe imigranţi pentru forţă de muncă, mai ales din Ucraina.

Care sunt salariile?

Circa 350.000 de oameni lucrează în producţie şi construcţii în regiune, iar salariile sunt de 1.450-2.200 de euro brut pentru un inginer şi urcă la 5.500-8.900 de euro brut lunar pentru un manager de fabrică, conform unor rapoarte locale.

Oraşul Wrocław şi localităţile înconjurătoare ce aparţin de regiunea Silezia de Jos au atras în total circa 150 de investitori din domenii precum auto, electrocasnice, cercetare-dezvoltare, logistică sau procesare alimente. Giganţi precum Amazon, Whirlpool, Mondelez, Cargill, Volvo, Toyota, Colgate-Palmolive sau Nestlé se află printre investitori.

„Suntem un centru de producţie şi servicii, având dezvoltate domenii precum IT – cu Nokia ca unul dintre principalii investitori –, auto – cu fabrici Volvo, Volkswagen sau Toyota –, electrocasnice sau logistică. Amazon are aici un centru logistic, unul dintre cele mai mari din Europa.“

Magdalena Okulowska mai spune că în zonă sunt 200 de centre de cercetare-dezvoltare şi 50 de laboratoare, regiunea fiind al doilea centru de start-up-uri din ţară după Varşovia. Raportat la populaţie, Wrocław şi Silezia de Jos sunt pe locul întâi, depăşind Capitala, adaugă ea. „Avantajele noastre în faţa investitorilor sunt poziţia geografică, brandul puternic şi deci imaginea bună. Contează însă şi ajutorul oferit de stat. Pentru că vrem să ne dezvoltăm în zona de inovaţie, cine deschide aici un centru de cercetare-dezvoltare primeşte reduceri de taxe pentru dezvoltare, spre exemplu.“

De ce nu și în România?

În România mai multe companii din pr­o­ducţie – unele din industria de elec­tro­cas­nice – au primit ajutor de stat. Există şi ex­cep­ţii. Acum câţiva ani BSH, parte a grupului Bosch, a anunţat că vrea să construiască în România o fabrică de maşini de spălat, un pro­iect de peste 100 mil. euro, însă ulterior a renunţat la el.

Anunţul a fost făcut la finalul anului 2019 după ce germanilor le-a fost refuzat ajutor de stat pentru fabrică. Ei au justificat atunci însă că „din cauza condițiilor eco­no­mice şi a planificării strategice a vânzărilor, nu vedem necesitatea unor capacităţi de pro­ducţie noi“.

De ce Polonia?

Oraşul Wrocław şi localităţile înconjurătoare au atras o investiţie BSH, dar şi altele în sectorul electrocasnicelor. LG a fost primul mare investitor în domeniu în 2006 şi continuă dezvoltarea şi azi, având în prezent peste 6.000 de oameni în două fabrici, una de electrocasnice şi o alta de baterii pentru maşini electrice. Whirlpool, ce produce cuptoare şi cuptoare cu microunde, şi BSH au fiecare câte 3.000 de oameni. Acestora li se adaugă alţi circa 20 de investitori în domeniu. Spre comparaţie, per total, cei şapte jucători mari din producţia de electrocasnice din România au angajat aproape 1.300 de persoane în primul an al pandemiei, evoluţia fiind diferită de la companie la alta. În total, circa 10.000 de oameni lucrează în aceste companii.

Un executiv din industrie spunea anterior că mulţi investitori din domeniul electroIT au venit în Polonia datorită apropierii de Vest. Între timp s-a dezvoltat puternic infrastructura, în timp ce în România acesta domeniu strategic e doar la nivel de plan. Lipsa autostrăzilor şi sistemul feroviar învechit au cântărit greu în deciziile unor investitori strategici care au ales alte ţări de-a lungul anilor.