- Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că economia mondială se confruntă cu presiuni similare celor care au dus la naționalism economic și la Marea Depresiune din anii 1920.
- Lagarde a menționat că omenirea a trecut prin cea mai gravă pandemie din anii 1920 încoace, cel mai grav conflict din Europa de la anii 1940 încoace și cel mai sever șoc energetic de la anii 1970 încoace.
- În discursul său, Lagarde a evidențiat paralele între anii 1920 și 2020, inclusiv în privința integrării comerțului global și progreselor tehnologice.
Economia mondială se confruntă cu presiuni comparabile cu cele care au dus la „naționalismul economic” și la colapsul comerțului global în anii 1920 și, în cele din urmă, la Marea Depresiune, a avertizat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, citată de Financial Times.
Advertisment
„Ne-am confruntat cu cea mai gravă pandemie de la anii 1920 încoace, cel mai grav conflict din Europa de la anii 1940 încoace și cel mai grav șoc energetic de la anii 1970 încoace”, a declarat Christine Lagarde vineri, adăugând că aceste perturbări, combinate cu factori precum problemele lanțului de aprovizionare, au schimbat permanent activitatea economică globală.
Într-un discurs la FMI, la Washington, la două zile după ce Rezerva Federală a redus ratele dobânzilor cu 50 de puncte de bază, împingând piețele de capital americane la maxime istorice, președintele BCE a argumentat că există mai multe paralele între cele „două decenii douăzeci – anii 1920 și 2020 – care ies în evidență”, indicând „regrese în integrarea comerțului global” și progrese tehnologice în ambele epoci.
Recomandări
În timp ce politica monetară din anii 1920 a înrăutățit lucrurile, deoarece aderarea la etalonul aur a împins economiile principale în deflație și crize bancare, „suntem astăzi într-o poziție mai bună pentru a aborda aceste schimbări structurale decât au fost predecesorii noștri”, a subliniat Lagarde.
Acum un secol, a spus ea, bancherii centrali au învățat pe propria piele că ancorarea monedei la aur și ratele de schimb fixe „nu erau robuste în vremuri de schimbări structurale profunde”, deoarece au împins lumea în deflație, contribuind la un „ciclu de naționalism economic”.
Astăzi, instrumentele bancherilor centrali pentru menținerea stabilității prețurilor „s-au dovedit eficiente„, a spus ea. Lagarde a indicat scăderea rapidă a inflației odată ce băncile centrale au început să majoreze ratele în 2022. Prețurile de consum au crescut brusc în urma unei creșteri a cererii post-pandemice, a perturbărilor lanțului global de aprovizionare și a creșterilor mari ale prețurilor energiei după invazia Ucrainei de către Rusia. Ea a descris episodul ca fiind un „test de stres extrem” pentru politica monetară.
Bancherii centrali au putut relaxa politica monetară în ultimele luni pe măsură ce presiunile asupra prețurilor s-au atenuat. Inflația anuală în zona euro a atins 10,6% în octombrie 2022, dar a ajuns la un minim de 2,2% în august 2024.
Lagarde a spus că este „remarcabil” faptul că băncile centrale au reușit să țină sub control inflația în mai puțin de doi ani, evitând în același timp o creștere a șomajului: „Este rar să eviți o deteriorare majoră a ocupării forței de muncă atunci când băncile centrale majorează ratele ca răspuns la prețurile ridicate ale energiei. Dar ocuparea forței de muncă a crescut cu 2,8 milioane de persoane în zona euro de la sfârșitul anului 2022″, a spus ea.
Cu toate acestea, președinta BCE a avertizat împotriva autosuficienței, spunând că „probleme precum posibile regrese ale globalizării, o dezintegrare parțială a lanțurilor globale de aprovizionare, puterea de piață a giganților tehnologici precum Google și dezvoltarea rapidă a Inteligenței Artificiale” ar putea pune la încercare bancherii centrali.
Incertitudinea va „rămâne ridicată” pentru factorii de decizie monetară, a spus Lagarde, adăugând: „Trebuie să o gestionăm mai bine”.
BCE va investiga aceste probleme în detaliu în viitoarea sa revizuire a strategiei, a spus ea. În timp ce ținta sa de inflație pe termen mediu de 2% nu va fi examinată, „vom analiza ce putem învăța din experiența noastră trecută cu inflația prea scăzută și prea ridicată”, a spus ea.
BCE va analiza, de asemenea, evaluarea și dezvăluirea riscurilor. De exemplu, scenariul său de bază pentru inflație ar putea fi „echilibrat … cu informații în timp real”, iar Banca Centrală ar putea dezvălui și scenarii alternative.