Primăriile din România intră în 2026 cu bugete mult mai mari, dar fără niciun plan pentru cheltuirea banilor. Cristian Hostiuc: „Adevărata forță politică din România nu este la Palatul Victoria sau la Palatul Cotroceni. Este la Primării, care aduc voturi. Ne vom izbi de această problemă peste 5, 6, 7 ani”
- Cheltuielile Primăriilor s-au dublat în perioada 2020–2025 pe fondul creșterii impozitelor pe case, terenuri și mașini
- Bugetele locale au crescut de la 96 mld. lei în 2020 la 160 mld. lei în 2025
- Impozitele pe case, terenuri și mașini au crescut semnificativ, în unele cazuri aproape s-au dublat
- 61 mld. lei (38%) din bugetele primăriilor merg pe investiții, bunuri și servicii
- Cheltuielile cu bunuri și servicii ale primăriilor (35 mld. lei) depășesc bugetul similar al statului
- Impozitele locale generează doar 6% din veniturile primăriilor, principala sursă rămâne impozitul pe venit
- Creșterea taxelor ar putea aduce 18–19 mld. lei în plus, dar fără garanții de eficiență
- Există riscul scăderii gradului de colectare, avertizează primari
- România rămâne sub media UE la impozitele pe proprietate, dar majorările abrupte pun presiune pe contribuabili
Primăriile din România intră în 2026 cu bugete mult mai mari, după ce cheltuielile administrațiilor locale aproape s-au dublat în ultimii cinci ani, pe fondul creșterii impozitelor pe case, terenuri și mașini. Bugetul total de cheltuieli al primăriilor a urcat de la 96 miliarde lei în 2020 la 160 miliarde lei în 2025, însă nu există un plan clar care să garanteze că banii suplimentari vor fi folosiți eficient.
Cum au de gând Primăriile să cheltuie banii pe care o să-i obțină după aceste creșteri de taxe și impozite?
Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar: „În ghilimele – pe borduri, panseluțe sau concerte. Asta este o glumă. Până la urmă, Prmăriile iau acești bani și teoretic ar trebui să investească în infrastructura din comunitate. Adică să participe la școli. Noi nu prea am făcut școli noi, ca să spunem așa, să participe la spitale sau la alte forme care să ajute comunitatea.
Într-adevăr, nu există o destinație clară a acestor bani care se colectează în plus din majorările de taxe și impozite. Pe de altă parte, poate Guvernul decide să nu întoarcă la fel de mulți bani ca în anii anteriori la nivelul Primăriilor. Asta va fi o întreagă discuție în comunitate.
Dar, ce vreau eu să spun și se vorbește mult prea puțin, adevărata forță politică din România nu este la Palatul Victoria sau la Palatul Cotroceni. Acolo este o chestie de imagine. Adevărata forță politică și financiară ascunsă este la nivelul primăriilor, la nivelul celor care aduc voturi.
La nivelul organizațiilor locale din fiecare sat, comună, oraș, municipiu. Și de aceea Primăriile capătă o putere din ce în ce mai mare”.
Am văzut creșteri de impozite și taxe și cu 150 și cu 200%. Cum vedem chestiunea aceasta?
Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar: „Acești bani sigur ajung la Primării din taxele pe proprietate. Pe de altă parte, trebuie să spunem – și la fel, se vorbește prea puțin – sunt foarte, foarte multe Primării din România care sunt în faliment. Adică pur și simplu nu reușesc din taxele colectate la nivel local să își plătească salariile. Și acest lucru se știe la nivel național. Dar, din păcate, se majorează taxele pe proprietate. Chiar se triplează, dublează, ia-o cum vrei. Dar în același timp, nu există și o restructurare a unităților administrativi teritoriale. Noi încă funcționăm pe ideea „domne, să existe infrastructură în fiecare sat, în fiecare comună”, chiar dacă acolo pur și simplu nu mai sunt locuitori și nu mai există rațiune pentru care ar trebui să existe ceva public la acel nivel local.
Din păcate, noi ratăm toate aceste lucruri să facem această restructurare la nivel local. Noi ne vom izbi de această problemă peste ani, peste 5, 6, 7 ani, în momentul în care se va pune problema că nici banii care se majorează acum nu vor fi de ajuns pentru la câte guri de hrănit, din punct de vedere politic și local, avem nevoie. Aia este marea problemă, pentru că ar fi putut să fie un schimb – anume majorăm taxe locale, vă lăsăm mai mulți bani, dar în același timp facem și o restructurare la nivelul administrației locale. Au plecat oamenii din România – 4, 5, 6 milioane, și noi am rămas pe aceeași structură politică la nivel local, pe aceeași structură administrativă la nivel local – chiar dacă în statul respectiv, în comuna respectivă, în arealul respectiv, nu mai sunt oameni, dar există primari, viceprimari, senator general, consilieri, toată infrastructura”.
De ce nu vor politicienii să facă reforma administrației teritoriale? Pierd voturi?
Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar: „Da, și de-aia am spus că puterea, adică administrațiile locale, primarii, viceprimarii, consilierii locali, care sunt aleși la nivel local din partea partidelor, sunt adevărata forță politică din România. Deci nu poți să miști nimic peste ei, pentru că nu îți mai aduc voturi. Dau voturile, cum s-a întâmplat la finalul lunii decembrie, dau voturile la AUR sau la oricine altcineva“.