Războiul din Iran a atins pragul de 100 de zile: Strâmtoarea Ormuz este încă blocată, iar Trump amenință cu reluarea bombardamentelor. Cum a fost afectată economia mondială și pe ce se focusează acum investitorii

• Războiul din Orientul Mijlociu a atins pragul de 100 de zile, iar un acord de pace durabil între Iran și SUA rămâne încă departe de a fi realizat.
• Blocarea Strâmtorii Ormuz a perturbat fluxurile globale de petrol, generând volatilitate puternică pe piețele energetice și probleme de aprovizionare.
• Inteligența Artificială a devenit principalul motor al creșterii bursiere, investitorii concentrându-se pe potențialul companiilor tehnologice și al producătorilor de semiconductori.
• Negocierile dintre Washington și Teheran sunt blocate, deși armistițiul fragil continuă să permită desfășurarea dialogului diplomatic.

Astăzi se împlinesc 100 de zile de la izbucnirea războiului din Iran, un conflict care continuă să genereze volatilitate semnificativă pe toate clasele de active și în toate regiunile lumii.

În pofida eforturilor diplomatice, un acord de pace durabil rămâne încă departe de a fi realizat, iar incertitudinea continuă să influențeze piețele financiare, prețurile energiei și perspectivele economice globale.

Negocierile dintre Statele Unite și Iran au intrat într-un impas, iar oficialii de la Washington și Teheran transmit periodic mesaje contradictorii privind progresul negocierilor, în timp ce incidentele militare și schimburile de atacuri continuă să apară la intervale regulate.

Cu toate acestea, armistițiul fragil mediat de Pakistan și prelungit „pe termen nedefinit” de Președintele american Donald Trump încă se menține, pentru a continua eforturilor diplomatice. Chiar și așa, pe măsură ce războiul se prelungește, presiunile asupra economiilor și piețelor financiare devin din ce în ce mai vizibile.

Într-un interviu acordat NBC, pentru a marca cele 100 de zile de război, Președintele american Donald Trump a declarat că „Statele Unite poartă negocieri foarte bune cu Iranul”, însă a avertizat că „dacă nu se ajunge la un acord, bombardamentele vor fi reluate puternic”. Totodată, Trump a spus că nu exclude trimiterea de trupe americane în Iran pentru a elimina uraniul îmbogățit, dacă Iranul nu va coopera cu SUA.

De asemenea, Președintele american a precizat că nu va retrage trupele – aproximativ 50.000 – până când conflictul nu va fi „finalizat”.

Condiția principală a lui Trump, în orice acord de pace, este ca Iranul să accepte să nu dețină niciodată o armă nucleară.

O analiză CNBC arată cum au fost impactate piețele în aceste 100 de zile de conflict și care sunt perspectivele de viitor, în contextul în care războiul nu pare să se termine curând.

Bursa americană ignoră războiul și atinge noi maxime istorice

În primele zile după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, bursele din întreaga lume au înregistrat corecții puternice. Investitorii s-au temut de escaladarea conflictului și de impactul acestuia asupra aprovizionării cu energie.

La 100 de zile de la izbucnirea războiului, situația este însă diferită. În timp ce unele piețe internaționale încă se confruntă cu dificultăți în recuperarea pierderilor, Wall Street a reușit să elimine complet impactul inițial al conflictului.

Indicele S&P 500 a atins noi maxime istorice, în ciuda continuării ostilităților, a prețurilor ridicate la petrol și a riscurilor inflaționiste generate de conflict.

Potrivit lui Iain Barnes, director de investiții al companiei Netwealth, investitorii au pornit inițial de la premisa că războiul va transforma mediul economic actual, caracterizat de dezinflație moderată, într-unul de tip stagflaționist – combinația periculoasă dintre inflație ridicată și creștere economică slabă.

Totuși, optimismul privind dezvoltarea inteligenței artificiale și perspectivele solide de profit ale companiilor americane au devenit factorii dominanți în evaluarea piețelor.

„Piețele de acțiuni au continuat să urce, însă creșterea a fost condusă în principal de companiile din Statele Unite și Asia considerate beneficiare directe ale investițiilor masive în inteligență artificială”, a declarat Barnes.

În schimb, acțiunile europene au avut o evoluție mai modestă, deoarece economiile continentului sunt mai vulnerabile la creșterea costurilor energetice.

Inteligența Artificială devine principalul motor al piețelor

Potrivit CNBC, investitorii continuă să parieze pe revoluția AI, în ciuda contextului geopolitic tensionat.

Toni Meadows, director de investiții la BRI Wealth Management, afirmă că investițiile uriașe în infrastructura necesară dezvoltării inteligenței artificiale au scos la iveală o serie de blocaje structurale, cel mai important fiind cererea aproape nelimitată pentru capacitate de procesare.

Această situație a alimentat creșterea spectaculoasă a acțiunilor producătorilor de semiconductori și a companiilor implicate în dezvoltarea infrastructurii digitale.

„Piețele și chiar economii întregi, precum Coreea de Sud și Taiwan, beneficiază de revizuiri pozitive ale estimărilor de creștere economică datorită investițiilor în AI”, a explicat Meadows.

El subliniază că Statele Unite sunt relativ protejate de șocurile petroliere deoarece economia americană este în mare măsură autosuficientă din punct de vedere energetic.

Strâmtoarea Ormuz rămâne factorul de risc major

Unul dintre cele mai importante efecte ale războiului îl reprezintă blocarea aproape completă a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial.

Pe parcursul celor 100 de zile de conflict, piața petrolului a fost marcată de fluctuații extreme, investitorii reacționând constant la știrile privind atacurile cu rachete, negocierile de pace sau eventualele încetări ale focului.

Deși prețurile petrolului s-au retras semnificativ față de maximele atinse în timpul războiului, acestea rămân mult peste nivelurile anterioare conflictului.

Petrolul Brent, referința globală a pieței, se tranzacționează cu aproximativ 36% peste nivelul existent înainte de izbucnirea războiului.

În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) este cu aproape 50% mai scump decât înaintea conflictului.

Blocada din Strâmtoarea Ormuz, combinată cu avarierea și închiderea unor facilități importante de producție energetică din Orientul Mijlociu, a creat probleme serioase de aprovizionare pe piețele globale.

Exporturile americane atenuează șocul energetic

Țările dependente de importurile de petrol au fost nevoite să identifice rapid surse alternative de aprovizionare.

În ultimele trei luni, exporturile de petrol ale Statelor Unite au crescut semnificativ, contribuind la limitarea presiunii asupra prețurilor.

Analistul Tamas Varga, de la PVM Oil Associates, consideră că există mai mulți factori care au împiedicat până acum o explozie și mai mare a prețurilor la petrol: eliberarea de rezerve strategice de petrol; relaxarea unor sancțiuni asupra petrolului iranian și rusesc; reducerea importurilor de petrol ale Chinei; utilizarea unor rute alternative pentru transportul energiei către Asia și Europa; creșterea exporturilor americane de petrol și produse rafinate și reducerea cererii în anumite regiuni.

Cu toate acestea, Varga avertizează că, dacă stocurile globale de petrol vor continua să scadă în cursul lunii iunie, acestea ar putea ajunge la niveluri operaționale critice.

Într-un asemenea scenariu, competiția pentru asigurarea aprovizionării s-ar intensifica puternic, iar prețul petrolului ar putea depăși din nou pragul psihologic de 100 de dolari pe baril.

„Este esențial ca Strâmtoarea Oormuz să fie redeschisă cât mai rapid pentru a reduce deficitul de ofertă și presiunile inflaționiste asociate”, avertizează analistul.

Randamentele obligațiunilor cresc puternic

Pe piața obligațiunilor guvernamentale, investitorii au devenit tot mai precauți.

De la începutul războiului, randamentele titlurilor de stat au crescut semnificativ în numeroase economii dezvoltate.

În Statele Unite, randamentele obligațiunilor guvernamentale au urcat puternic pe fondul anticipațiilor privind o inflație mai ridicată și o politică monetară mai restrictivă.

Luna trecută, randamentul obligațiunii americane pe 30 de ani a atins cel mai ridicat nivel de după criza financiară globală din 2008.

Tendințe similare au fost observate în majoritatea economiilor dezvoltate.

În Regatul Unit, situația a fost amplificată de instabilitatea politică internă, ceea ce a determinat o vânzare agresivă a obligațiunilor guvernamentale britanice.

Neil Birrell, director de investiții la Premier Miton Investors, afirmă că piețele obligațiunilor transmit un mesaj clar: există motive reale de îngrijorare. Investitorii se tem de inflație persistentă, încetinirea creșterii economice și perturbarea lanțurilor globale de aprovizionare.

Potrivit acestuia, nu nivelul maxim al inflației este principala problemă, ci durata pentru care aceasta va rămâne ridicată.

Dacă situația actuală se prelungește, creșterea economică globală va avea de suferit, iar randamentele obligațiunilor vor rămâne ridicate, ceea ce va face tot mai dificilă justificarea evaluărilor actuale ale piețelor bursiere.

Inflația revine în prim-plan

Datele economice publicate în ultimele săptămâni încep să reflecte impactul direct al războiului asupra economiei reale.

Costurile ridicate ale energiei au determinat accelerarea inflației în numeroase economii importante.

Creșterea prețurilor la petrol, gaze naturale, combustibil pentru aviație și benzină se transmite treptat către consumatori și companii.

În Statele Unite, indicele prețurilor de consum a ajuns în aprilie la o rată anuală de 3,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii aproape trei ani.

Reducerea livrărilor energetice din Orientul Mijlociu reprezintă unul dintre principalii factori care alimentează această accelerare a inflației.

În unele state, precum Germania și India, autoritățile au fost nevoite să intervină pentru a limita impactul creșterii costurilor energetice asupra populației și economiei.

Piețele au devenit imune la război?

Paul Surguy, director general al Kingswood Group, ridică o întrebare tot mai des întâlnită în rândul investitorilor: au devenit piețele și societatea globală insensibile la conflictele armate?

Potrivit acestuia, reacțiile puternice observate la începutul războiului s-au diminuat considerabil pe măsură ce investitorii s-au obișnuit cu fluxul constant de știri negative.

El compară situația actuală cu reacțiile piețelor la schimbările frecvente ale politicilor comerciale și tarifare din ultimii ani, care inițial provocau volatilitate majoră, dar ulterior au început să fie ignorate.

Totodată, Surguy observă că sprijinul populației americane pentru război a ajuns la minime istorice, în timp ce cheltuielile militare au urcat la niveluri record.

În opinia sa, ambele tabere caută din ce în ce mai evident o modalitate de ieșire din conflict care să permită salvarea prestigiului politic și militar.

Această perspectivă, mai degrabă decât situația militară actuală, influențează evoluția pe termen lung a prețului petrolului.

„Nimeni nu își dorește să se afle în aceeași situație și peste șase luni”, concluzionează acesta.

La 100 de zile de la începutul războiului, conflictul dintre Iran și alianța SUA-Israel continuă să modeleze economia globală. Deși piețele bursiere americane au reușit să atingă noi recorduri, efectele războiului sunt vizibile în creșterea prețurilor la energie, accelerarea inflației și tensiunile din piețele obligațiunilor.

În centrul tuturor preocupărilor rămâne Strâmtoarea Ormuz, iar evoluția conflictului din următoarele luni va determina dacă economia mondială va evita o nouă perioadă de stagflație sau dacă șocul energetic se va transforma într-o problemă economică globală de durată.