România a încasat astăzi peste 301 milioane de euro din PNRR, fonduri suspendate anterior de Comisia Europeană. Anunțul lui Nazare
- Alexandru Nazare: Din această sumă, 298,6 milioane de euro reprezintă granturi nerambursabile, iar aproximativ 2,6 milioane de euro reprezintă împrumuturi.
- Alexandru Nazare: Această evaluare este esențială pentru pregătirea bugetului anului 2027.
- Totalul fondurilor încasate de România prin PNRR a ajuns la aproximativ 13,27 miliarde de euro, în urma acestei plăți.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță că România a încasat peste 301 milioane de euro din PNRR, fonduri suspendate anterior de Comisia Europeană.
Nazare subliniază că banii contribuie la reducerea presiunii asupra bugetului de stat și atrage atenția asupra necesității evaluării investițiilor și reformelor asumate, în perspectiva rectificării bugetare și a construcției bugetului pentru 2027.
Mesajul integral:
„România a încasat astăzi peste 301 milioane de euro din PNRR, fonduri aferente cererii de plată nr. 3, care fuseseră suspendate de Comisia Europeană.
Din această sumă, 298,6 milioane de euro reprezintă granturi nerambursabile, iar aproximativ 2,6 milioane de euro reprezintă împrumuturi.
Sunt fonduri recuperate în urma eforturilor instituționale și a dialogului cu Comisia Europeană pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România.
Din perspectiva Ministerului Finanțelor, aceste încasări au o importanță directă pentru finanțarea deficitului bugetar şi pentru administrarea lichidităților Trezoreriei Statului. Fiecare euro atras din fonduri europene, în special din componenta nerambursabilă, contribuie la diminuarea presiunii asupra finanțării bugetului și la o gestionare mai eficientă a resurselor publice.
Prin această plată, România ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasate prin PNRR.
Dar perioada următoare nu mai este doar despre câți bani încasăm. Este despre ce am realizat cu acești bani, ce reforme am implementat, ce investiții mai putem finaliza şi care sunt obligațiile financiare rămase.
În primul rând, trebuie să recunoaștem efortul instituțiilor, autorităților locale și beneficiarilor care au reușit să finalizeze investiții și să ducă la îndeplinire reformele asumate. Aceste rezultate trebuie evidențiate și evaluate inclusiv prin beneficiile economice și sociale pe care le produc.
În același timp, trebuie să avem o evaluare riguroasă, investiție cu investiție, pentru a vedea ce s-a finalizat, ce impact a fost generat în economie, ce proiecte mai pot fi duse la bun sfârșit și, foarte important, cât mai avem de plătit şi din ce surse de finanțare.
Aceeași evaluare trebuie făcută și în privința reformelor. Nu este suficient ca o reformă să fie îndeplinită formal pentru a încasa o sumă din PNRR. Trebuie să vedem în ce măsură reformele adoptate sunt efectiv aplicate, dacă produc schimbările pentru care au fost asumate și ce impact au asupra eficienței administrației, productivității economiei şi sustenabilității finanțelor publice.
Reformele care influențează direct cheltuielile permanente ale statului, funcționarea administrației și competitivitatea economiei trebuie analizate cu o atenție deosebită. O reformă nu trebuie să reprezinte doar o obligație îndeplinită în relația cu Comisia Europeană, ci o schimbare reală și sustenabilă pentru România.
Această evaluare este esențială pentru pregătirea bugetului anului 2027. Bugetul anului curent a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, în corelație cu cheltuielile planificate pentru realizarea investițiilor și reformelor.
Pe măsură ce procesul de evaluare și închidere a PNRR avansează, trebuie să actualizăm această imagine: ce sume vor fi efectiv încasate, ce cheltuieli au fost deja efectuate, ce obligații rămân de achitat, ce investiții necesită continuarea finanțării și care sunt implicațiile bugetare ale reformelor asumate.
De aceea, Ministerul Finanțelor a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene şi ordonatorilor de credite actualizarea și consolidarea acestor informații, astfel încât să avem o imagine completă și realistă a situației financiare a PNRR. Aceste date vor constitui baza discuțiilor și deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an, dar și fundamentarea bugetului pentru 2027, inclusiv în ceea ce privește necesarul de finanțare, prioritizarea investițiilor și obligațiile care vor trebui acoperite din bugetul național.
Aceasta este o obligație de transparență şi responsabilitate. Această situație trebuie consolidată și prezentată public, cu toate implicațiile financiare, pentru ca deciziile privind bugetul anului următor să pornească de la o imagine completă și realistă.
România trebuie să continue consolidarea fiscală, dar și să păstreze capacitatea de a finanța investițiile care susțin dezvoltarea economică. Acest lucru înseamnă prioritizarea peoiectelor, evaluarea rezultatelor și implementarea unor reforme care să contribuie inclusiv la reducerea presiunilor structurale asupra bugetului.
Succesul PNRR nu trebuie măsurat exclusiv în miliarde de euro încasate, ci în reforme structurale care produc schimbări reale în viața oamenilor și în investiții care cresc potențialul economic al României.
Aceasta este şi una dintre lecțiile importante pentru viitor: nu este suficient să atragem fonduri europene, trebuie să ne asigurăm că le transformăm în valoare adăugată pentru oameni și pentru economie. Avem nevoie de reforme care modernizează instituțiile, îmbunătățesc serviciile publice şi fac statul mai eficient, dar și de investiții care cresc productivitatea, competitivitatea și capacitatea economiei de a genera prosperitate pe termen lung.
În perspectiva viitorului cadru financiar european, trebuie să trecem de la o abordare concentrată predominant pe absorbția fondurilor la una orientată spre rezultate, impact economic și beneficii concrete pentru cetățeni.
Iar bugetul pentru 2027 trebuie să reflecte această realitate: ceea ce am realizat, ceea ce mai avem de finalizat și ceea ce România își poate permite să finanțeze în mod responsabil”, a transmis Nazare pe Facebook.