România a intrat oficial în recesiune. Cristian Hostiuc: „Ciolacu și Bolojan ne-au adus în această situație pentru că nu se pricep la economie. Avem o șansă să ieșim din asta, dar n-avem nici Premier, nici Guvern”

• Economia scade cu 1,7% în primul trimestru din 2026 față de perioada similară a anului trecut
• Este a doua scădere trimestrială consecutivă, ceea ce marchează intrarea tehnică a țării în recesiune
• Indicatorii economici se înrăutățesc accelerat sub actuala guvernare
• Consumul populației a frânat brusc pe fondul inflației persistente și al incertitudinii fiscale
• Industria rămâne pe minus, iar investițiile publice nu reușesc să compenseze declinul sectorului privat
• INS: Măsurile de austeritate au blocat motoarele de creștere ale PIB-ului

S-a terminat cu optimismul oficial. Cifrele nu mint, iar realitatea ne lovește direct în buzunar. România intră oficial în recesiune. Datele INS confirmă un dezastru pe care Guvernul Bolojan a încercat să îl ignore: o scădere de 1,7% a economiei în primul trimestru.

După promisiuni de reformă și stabilitate, primim cea mai dură factură. O economie care se contractă și o
criză care nu mai este doar o sperietoare, ci o certitudine oficială. Ce a mers prost și cine va deconta nota de plată pentru această prăbușire? A vorbit despre acest subiect Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar.

Putem spune că această recesiune a fost provocată deliberat prin deciziile politice luate încă din decembrie 2024?

Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar: „Dacă ne luăm așa puțin din 2024, se schimbă problema. Nu aș vrea să acuz un lider politic că, prin decizia lui conștientă, vrea să producă recesiune în economie. Ci pur și simplu din necunoaștere.

În 2024, Premierul Ciolacu a aruncat cu bani, iar banii s-au dus în importuri. A fost o greșeală fundamentală, a crescut prea mult pensiile și salariile. Dar asta a fost, nu putem să ne întoarcem înapoi.

La fel, Premierul Bolojan a majorat TVA, a introdus alte majorări de taxe și impozite. Dar, din păcate, nu a pus nimic în loc. Repet, nimic în loc pe termen scurt. Este o diferență foarte, foarte mare. Noi trăim un paradox. Noi suntem cu economisirea, oamenii au bani la cel mai ridicat nivel din istorie și aici vorbesc în valoare nominală, nu în valoare reală. Dar nu au niciun incentive să cheltuiască bani pe termen scurt. Și de aceea consumul scade. Și noi am trăit din această marotă, „domne, vrem să transformăm economia dintr-o societate de consum într-una de investiții” – fără să știm ce înseamnă lucrul ăsta.

Peste tot, consumul este principalul driver al unei economii. Noi am făcut tot posibilul să blamăm acest consum. Oamenii s-au speriat, nu au mai cheltuit și suntem în situația în care suntem acum”.

Vedem un divorț total între clasa politică și realitatea economică. De ce s-a ajuns ca economia să fie „schingiuită” doar pentru a finanța supraviețuirea unor partide?

Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar: „Repet, pentru că nu se pricep la economie. Adică nu s-au aplecat cu mai mare atenție asupra structurii economice a României, nu au pus nimic în locul a ceea ce au luat. Noi știm doar să majorăm salariile și pensiile. Repet, nu este un lucru rău.

Dar trebuie să știi cât să majorezi – că până la urmă toate aceste majorări sau cheltuielile pe care le face statul, vin din activitatea economică, în cea mai mare parte, a companiilor private. Și dacă tu nu ai grijă de activitatea economică a companiilor private, dacă tu, ca să spunem așa, biciuiești companiile, dacă tu nu faci un cadru de reglementare în toate sectoarele – încât companiile private să fie confortabile, să investească, să angajeze oameni – ajungi într-o asemenea situație. 

Noi suntem o societate care am ajuns extrem, extrem de fanariotă și birocratică, dar administrația publică, care este controlată de partide și-au instalat familiile, relațiile, pe care foarte, foarte greu reușești să le rupi, dar, din păcate, economia privată nu produce pe cât consumă administrația publică sau de câți bani are nevoie administrația publică.

Și atunci, la un moment dat, se rupe această legătură. Noi eram în recesiune din anul 2024, în ciuda faptului că Premierul Ciolacu a aruncat cu bani fără precedent. El, într-un an de zile, prin fondul de rezervă a Guvernului, Premierul Ciolacu a aruncat 64 miliarde de lei în economie.

La fel, anul trecut am avut un deficit bugetar, într-adevăr, în scădere, dar tot am avut un deficit bugetar mare. Anul acesta avem, la fel, un deficit bugetar mare, într-adevăr, tot în scădere. Și, totuși, economia este pe minus. Încă nu suntem în crize. 

Nu am ajuns în criza din 2008, 2009, 2010. Suntem în recesiune. Avem o șansă să ieșim de aici, dar știi cum e, avem și această criză politică, n-avem un Premier, n-avem un Guvern și n-are cine să ia niște măsuri pe termen scurt”.

Ne așteptăm la o degradare a ratingului de țară care să ne închidă definitiv robinetul de bani ieftini?

Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar: „A, nu, suntem departe de situația asta. În general, cei care se ocupă, adică agențiile de rating, analiștii, ei se uită, în primul rând, la execuția deficitului bugetar, pentru că este principala problemă a României, și atâta timp cât execuția este în parametrii și sunt șanse să ne îndeplinim obiectivul de a avea un deficit bugetar de 6,2%, nici nu se pune problema unei retrogradări.

Nu, agențiile nu retrogradează în funcție de economie, de evoluția economică. Retrogradează în funcție dacă te-ai ținut tu de niște parametri macroeconomici. Adică, noi la prima deraiere a deficitului fiscal, suntem punct ochit, punct lovit. Suntem în bătaia puștii”.

Este un Guvern de manageri privați ultima soluție înainte de o prăbușire totală a modelului nostru social?

Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar: „Bun, în general, nu sunt soluții miraculoase. Deci, eu nu mă aștept la niște soluții miraculoase, eu mă aștept ca statul, care este foarte mare, ca să spunem la noi, și care consumă foarte multe resurse, să găsească 2, 3, 4, 5 măsuri pe termen scurt, astfel încât să deblocheze puțin consumul. Ar putea fi o reducere a TVA-ului pentru vânzările de locuințe noi. Adică de la 21% poate să revină la 5%, la 9%, cât este acum.

Sau, tu, eu, altcineva, să aibă un incentive că poți să-ți iei, în acest moment, un bun de folosire îndelungată. Adică tu trebuie să găsești ceva, astfel încât să readuci puțin zâmbetul pe buze. Și asta ține de o politică economică a Guvernului, dar de unde s-avem Guvern?”.