România a intrat oficial în stagflație. Ce arată analiza Frames

• România a intrat în stagflație, potrivit analizei Frames: economia stagnează sau scade în termeni reali, în timp ce inflația rămâne ridicată.
• Comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele sunt printre cele mai afectate sectoare, cu o scădere de 3,9% și un impact negativ de 0,9 puncte procentuale asupra PIB.
• Fondurile europene devin esențiale pentru economia României.
• Datele analizate indică o deteriorare a activității economice, în condițiile în care creșterea nominală a Produsului Intern Brut este susținută în principal de prețuri, nu de majorarea volumului de bunuri și servicii produse.

România a intrat oficial în stagflație, potrivit unei analize realizate de Frames, care arată că economia a stagnat în 2026, în timp ce inflația continuă să exercite presiuni puternice asupra consumului și mediului de afaceri.

Datele analizate indică o deteriorare a activității economice, în condițiile în care creșterea nominală a Produsului Intern Brut este susținută în principal de prețuri, nu de majorarea volumului de bunuri și servicii produse.

„Estimările privind creşterea preţurilor în zona de energie din această toamnă (curent, gaze, gigacalorie, apă) riscă să prelungească acest îngheţ economic până în al doilea semestru din 2027. Singura veste bună este că economia supravieţuieşte tuturor provocărilor, rezilienţa mediului de business fiind una remarcabilă având în vedere condiţiile de business, de la fiscalitatea impredictibilă la inflaţia ridicată, dinamica negativă a vânzărilor şi accentuarea blocajului financiar”, se arată în analiza realizată de Frames.

PIB-ul crește doar pe hârtie

În trimestrul al doilea din 2026, economia României a generat un PIB de 494,4 miliarde de lei, în serie brută. Valoarea este cu 10,8% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut dacă este calculată nominal.

În termeni reali însă, situația este diferită: PIB-ul a fost cu 0,4% mai mic decât în trimestrul al doilea din 2025.

Analiza Frames explică această diferență prin evoluția prețurilor. Deflatorul PIB a ajuns la 11,2%, ceea ce înseamnă că majorarea valorii nominale a economiei nu reflectă o creștere reală a producției.

„Diferenţa dintre cele două cifre – deflatorul PIB, care a fost de 11,2% – este definiţia tehnică a stagflaţiei. Toată creşterea aparentă a economiei este preţ. Nimic din ea nu este volum”, arată analiştii de la Frames.

Pentru primele șase luni ale anului, PIB-ul nominal a ajuns la 900,4 miliarde de lei, cu 9,4% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali, însă, economia s-a contractat cu 0,7%.

Pe seria ajustată sezonier, considerată relevantă pentru identificarea trendului economic, scăderea anuală a fost de 2% în trimestrul al doilea și de 1,6% la nivelul primului semestru.

Economia nu este încă în recesiune tehnică

Evoluția PIB-ului ajustat sezonier arată că economia a trecut de la o scădere accentuată la începutul perioadei analizate la stagnare.

Indicatorul a coborât la 98,1 în trimestrul al patrulea din 2025, a urcat la 99,9 în primul trimestru din 2026 și a ajuns la 100 în trimestrul al doilea.

„Tradus: o scădere de 1,9% în ultimul trimestru al anului trecut, una de 0,1% la începutul acestui an şi o stagnare perfectă în trimestrul al doilea”, spun analiştii Frames.

Per ansamblu, nivelul real al economiei este în prezent cu aproximativ 2% sub maximul înregistrat în trimestrul al treilea din 2025.

România nu îndeplinește însă criteriul pentru recesiune tehnică, deoarece nu a avut două trimestre consecutive de scădere economică. Stagnarea din trimestrul al doilea a evitat la limită acest scenariu.

„România nu a intrat tehnic în recesiune – pentru asta ar fi fost nevoie de două trimestre consecutive de scădere trimestrială, iar trimestrul II a evitat asta la limită, prin zero. Dar nu a mai crescut de un an. Comparaţia cu anul trecut este brutală. În 2025, indicii anuali pe seria brută arătau 100,6, 102,5, 101,3 şi 98,8. În 2026: 98,5 în trimestrul I şi 98,1 în trimestrul II. Punctul de ruptură a fost trimestrul IV 2025, adică exact momentul în care pachetul de consolidare fiscală – majorarea TVA, creşterea accizelor şi eliminarea plafonării la energie – a început să producă efecte”, se mai scrie în analiză.

Consumul și industria trag economia în jos

Cele mai mari probleme apar în sectoarele cu pondere importantă în economie.

Comerțul, transportul și depozitarea, precum și industria hotelieră și restaurantele, care însumează 21,6% din PIB, au înregistrat o reducere de 3,9% a volumului de activitate.

„Cea mai grea lovitură vine din blocul comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante – 21,6% din PIB, cea mai mare pondere din economie. Volumul său de activitate a scăzut cu 3,9%, ceea ce a tăiat 0,9 puncte procentuale din PIB. Este sectorul care ţine direct de consumul populaţiei şi de circulaţia mărfurilor”, spun experţii de la Frames.

Industria, care reprezintă aproximativ 16% din PIB, a pierdut 2,9% din volum și a redus PIB-ul cu 0,5 puncte procentuale.

Și alte sectoare importante au avut evoluții negative. Informațiile și comunicațiile au scăzut cu 3,5%, tranzacțiile imobiliare au pierdut 4,5%, iar administrația publică, educația și sănătatea, luate împreună, au înregistrat o scădere de 1,7%.

În schimb, construcțiile au crescut cu 12,3% și au contribuit cu 0,7 puncte procentuale la PIB. Activitățile culturale și recreative au avansat cu 11,7%, iar agricultura a crescut cu 3,5%. Aceste domenii au însă ponderi mai reduse în economia națională.

„Aritmetica este fără scăpare: valoarea adăugată brută totală a scăzut cu 1,0 punct procentual. Ceea ce a limitat contracţia PIB-ului la 0,7% au fost impozitele nete pe produs, care au adăugat 0,3 puncte. Cu alte cuvinte, o parte din diferenţa dintre o economie care scade cu un procent şi una care scade cu şapte zecimi vine din faptul că statul a colectat mai mult, nu din faptul că economia a produs mai mult”, arată analiza.

Consumul privat, cea mai mare problemă

Scăderea consumului gospodăriilor reprezintă unul dintre cele mai importante semnale de alarmă.

Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor, care au o pondere de 61,2% în PIB, s-au redus cu 2,5% în termeni reali în primul semestru. Impactul asupra economiei a fost unul semnificativ, consumul diminuând PIB-ul cu 1,5 puncte procentuale.

În trimestrul al doilea, contribuția negativă a consumului a ajuns la 1,9 puncte procentuale.

„Este cea mai severă contracţie a consumului privat din ultimul deceniu în afara anului pandemic”, atrag atenţia analiştii Frames.

Investițiile au avut însă o evoluție opusă. Formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în volum și a contribuit cu 2,4 puncte procentuale la PIB în primul semestru. Doar în trimestrul al doilea, contribuția a fost de 4,1 puncte procentuale.

Consumul colectiv efectiv al administrației publice a crescut, de asemenea, cu 6%.

Efectul pozitiv al investițiilor și al cheltuielilor publice a fost însă aproape anulat de scăderea stocurilor, care a redus PIB-ul cu 2,2 puncte procentuale în primul semestru și cu două puncte în trimestrul al doilea.

În același timp, exporturile au avansat cu 1,3% în volum, în timp ce importurile au crescut cu 1,6%. Exportul net a avut astfel o contribuție negativă de 0,1 puncte procentuale.

Deficitul comercial a rămas la aproape 50 de miliarde de lei în primele șase luni.

Inflația rămâne ridicată

Presiunile inflaționiste continuă să afecteze economia, chiar dacă rata anuală a inflației a început să scadă în ultimele luni.

Inflația calculată prin indicele prețurilor de consum a ajuns la 10,85% în mai, a coborât la 10,42% în iunie și la 8,2% în iulie.

Frames avertizează însă că această reducere nu trebuie interpretată automat ca o revenire la normalitate. Scăderea din iulie a fost influențată în principal de efectul de bază generat de explozia prețurilor la energia electrică din aceeași lună a anului trecut.

„Pe partea de consum, inflaţia măsurată prin indicele preţurilor de consum a atins vârful ciclului în mai, la 10,85%, a coborât la 10,42% în iunie şi a căzut abrupt la 8,2% în iulie. Scăderea nu este rezultatul răcirii cererii, ci un efect de bază: scumpirea-şoc a energiei electrice din iulie 2025 a ieşit din comparaţia an-la-an. Pe indicele armonizat, România rămâne în vârful Uniunii Europene”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Banca Națională a României și-a majorat de două ori în acest an estimarea privind inflația de la finalul lui 2026. Prognoza a fost modificată de la 3,9% la 5,5%, iar ulterior la 6,1%.

Revenirea inflației în intervalul țintă este estimată abia în ultimul trimestru din 2027.

Potrivit analiștilor, un element important pentru diagnosticul de stagflație este faptul că inflația de bază continuă să crească în timp ce economia se contractă.

Deficitul limitează posibilitatea unor măsuri de stimulare

Spațiul de manevră al autorităților pentru stimularea economiei este redus de situația finanțelor publice.

Deficitul bugetar trebuie să coboare de la 7,9% din PIB în 2025 la aproximativ 6,2% în 2026, în contextul procedurii de deficit excesiv.

În același timp, datoria publică a trecut de pragul de 60% din PIB și este estimată la 61,6% din PIB în acest an și la 63,4% în 2027.

Acesta a remarcat și execuția bugetară la șapte luni, care indică un deficit de 2,34% din PIB, pe care o descrie drept „o performanţă remarcabilă realizată de Alexandru Nazare”.

Fondurile europene, principalul motor al investițiilor

În acest context, fondurile europene reprezintă una dintre puținele surse capabile să susțină investițiile și activitatea economică.

Potrivit Frames, creșterea de 10,9% a formării brute de capital fix este explicată în principal prin absorbția fondurilor europene, inclusiv a banilor din PNRR.

România are la dispoziție aproximativ 31 de miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027, însă până acum au fost atrase aproximativ 10 miliarde de euro.

Analiza Frames avertizează, în final, că eventualele noi scumpiri la energie din această toamnă ar putea menține economia într-o perioadă de stagnare până în a doua jumătate a anului 2027.

Frames este un think tank economic specializat în realizarea de analize și studii de piață și are o experiență de peste 20 de ani în domeniul cercetării economice.