România începe 2026 cu o rată a inflației de aproape 10%. Facturile la electricitate au avut cea mai mare creștere

- România a încheiat anul 2025 cu o rată anuală a inflației de 9,7%, potrivit INS.
- Liberalizarea prețurilor la energie a generat cea mai mare presiune asupra inflației.
- Majorarea TVA a contribuit semnificativ la scumpirile din 2025.
- Electricitatea a avut cea mai mare contribuție, cu un avans de preț de 61%.
- Gazele naturale au crescut cu 7,7%, iar energia termică cu 19%.
România încheie anul 2025 cu scumpiri masive, cu o rată a inflației care atinge pragul de 9,7%. Datele oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) confirmă temerile populației: costul vieții a explodat sub presiunea liberalizării prețurilor la energie și a majorării cotei de TVA.
Inflația se menține ridicată în România
Cea mai mare lovitură vine din zona utilităților. Energia electrică a înregistrat un salt uriaș de 61%. Nici restul utilităților nu au rămas în urmă: energia termică s-a scumpit cu 19%, iar facturile pentru apă și salubritate au crescut cu 13%. Gazele naturale au avut o evoluție ceva mai temperată, cu un avans de sub 8%, însă impactul cumulat asupra bugetului unei familii medii rămâne unul sever.
În sectorul alimentar, românii au scos din buzunar cu 7,7% mai mulți bani față de anul precedent. Produsele de bază dictează trendul negativ: pâinea și ouăle s-au scumpit cu 10%, în timp ce laptele și carnea au înregistrat creșteri de 9%, respectiv 7%.
Singura rază de speranță vine de la tarabele cu legume, unde prețurile au scăzut în medie cu 1,5%.
Serviciile au devenit cea mai costisitoare categorie din coșul de consum, cu un plus general de 11%. Reparațiile auto conduc acest top cu o creștere de 14%, urmate îndeaproape de nota de plată din restaurante, mai mare cu 12%. Transportul și chiriile au urmat aceeași pantă ascendentă, fapt ce explică de ce inflația a rămas stabilă la cota de aproape 10% pe tot parcursul ultimului trimestru.
Perspectivele pentru 2026 rămân sumbre în viziunea publicului. Un studiu recent realizat de IRES arată că inflația și costul zilnic al vieții reprezintă principalele surse de stres pentru populație. Instabilitatea politică internă și contextul internațional tensionat adâncesc starea de incertitudine.