România nu este în nicio criză economică, financiară, valutară, dar dacă cei de la putere vorbesc despre acest lucru şi nu fac nimic cu criza bugetară, vom ajunge repede într-o criză în care ne băgăm singuri
- Nu avem o criză economică în România, economia merge și nu sunt semne de colaps.
- Piața muncii este stabilă, șomajul este redus iar angajatorii caută forță de muncă.
- România are rezerve valutare suficiente și nu avem crize de lichiditate în valută.
Când vorbești prea mult de criza economică, s-ar putea s-o chemi la ușă. România are probleme economice, însă nu este în nicio criză economică. Totuși, dacă liderii țării nu vin cu un plan credibil de reducere a deficitului, s-ar putea să ne îndreptăm în direcția opusă.
Care este principala vulnerabilitate a economiei din România
Deficitul bugetar. Deficitul bugetar. Deficitul bugetar. De trei ori: deficitul bugetar.
În acest moment, cheltuielile angajate de către guvern, de către stat, sunt mult mai mari decât veniturile. Există anumite cheltuieli pe care nu le poți reduce chiar atât de ușor. Nu poți reduce cheltuielile cu salariile, nu poți reduce cheltuielile cu pensiile. Nu poți reduce cheltuielile cu dobânzile. Și atunci nu-ți mai rămâne aproape nimic pentru altceva. Există cheltuieli de investiții în curs, care au fost deja începute, care teoretic trebuie finalizate și pentru care nu sunt bani.
Putem învăța vreo lecție din criza din 2010?
Pe vremea lui Băsescu și a guvernului Boc, aveam un minus la deficitul bugetar de 4 miliarde de lei. Acum, minusul este între 30 și 50 de miliarde de lei – deci de 10 ori mai mult.
Și așteptăm cu interes să vedem ce va face noua guvernare, noul președinte – pentru că este și responsabilitatea lui – cu ce măsuri va veni: măsuri de reducere a deficitului bugetar și măsuri pentru un plan credibil al finanțelor publice. Și bineînțeles, să nu uităm de un plan credibil de creștere economică.
Niciunul dintre aceste trei planuri nu există în acest moment.
Ce riscuri economice apar atunci când leul este prea puternic
Avem probleme. În primul rând, apare o problemă la export. A doua problemă este că ni se creează iluzia că avem o creștere a puterii de cumpărare. Am mai trăit acest episod în perioada 2005-2006-2007, când cursul a scăzut, adică leul s-a întărit de la 4 lei pentru un euro la 3 lei pentru un euro. Cu toții am crezut că acest lucru se datorează faptului că intrăm în Uniunea Europeană, dar a durat foarte puțin – un an – și după aceea a venit criza. Noi nu ne permitem, deocamdată, o apreciere a leului.