România produce anual 4,5 milioane de hectolitri. Suntem al 13-lea cel mai mare producător de vin din lume

• România este unul dintre cei mai mari jucători din industria mondială a viţei de vie şi a vinului, ocupând poziţii fruntaşe în multe categorii.
• Dincolo de graniţele ţării acest lucru nu este cunoscut, mulţi dintre străini nici măcar nu ştiu că pe piaţa locală se realizează vin.
• Potrivit ZF, acest fapt este confirmat şi de cifrele care spun că, la o producţie anuală de 4,5 mil. hl, România este al 13-lea cel mai mare pro­ducător de vin din lume.

România este unul dintre cei mai mari jucători din industria mondială a viţei de vie şi a vinului, ocupând poziţii fruntaşe în multe categorii. Dincolo de graniţele ţării acest lucru nu este cunoscut, mulţi dintre străini nici măcar nu ştiu că pe piaţa locală se realizează vin.

Potrivit Ziarului Financiar, acest fapt este confirmat şi de cifrele care spun că, la o producţie anuală de 4,5 mil. hl, România este al 13-lea cel mai mare pro­ducător de vin din lume. Ca export însă, ea e invizibilă, cu doar 0,19 mil. hl, valoare cu care ocupă locul 32 la nivel mondial.

Mai mult, în 2021 – ultimul an pentru care există date publice finale -, exportul a scăzut 9,5%, în timp ce producţia a crescut cu 16,2%, a­rată datele OIV – Organizaţia Interna­ţio­nală a Viei şi Vinului.

Această diferenţă este compensată însă de o creştere a consumului intern, care are un plus de 4,6%. De altfel, România este unul dintre marii consu­matori de vin ai lumii – locul 14, cu 4 mil. hl. A­ceas­tă valoare e in­fluenţată şi de mări­mea populaţiei. To­tuşi, şi la con­sumul per capita pia­ţa locală stă bine. Asta în­seamnă că, în me­die, un român (cu vârsta de pes­te 15 ani) bea a­nual 24,6 litri, a­proa­pe cât un ger­man, dar de două ori mai puţin decât un fran­cez, acest din urmă popor fiind cunoscut pentru apetitul său în domeniu.

Unii actori din industrie spun că piaţa lo­cală e invizibilă la export şi pentru că ro­mânii beau aproape tot ce produc cramele, astfel că acestea din urmă nu mai au moti­vaţia să se lupte sin­gure pentru a câşti­ga contracte pes­te graniţă. U­nele state au or­ganizaţii puterni­ce în acest sens, iar ele se im­plică în a pro­mova vinul ca brand de ţară.

E cazul Republicii Moldova, spre exemplu, nu şi al României.

„Deocamdată, dorinţa de a dezvolta noi pieţe este mică, consumul intern acope­ră cea mai mare parte din producţie. Însă, este posibil ca interesul pentru pieţele ex­terne să crească semnificativ în următorii ani. Atunci, prin­cipalul obstacol va fi lipsa unei viziuni strategice la nivel de ţară. Fără un brand puternic care să susţină vinurile româneşti peste hotare, fiecare producător este pe cont propriu, trebuie să depună e­forturi uriaşe şi nu întotdeauna cu rezul­tate“ , spunea anterior Alin Lăzărescu, ge­neral manager la Via Viticola, un producă­tor important ce deţine vie şi în zona Dobrogei şi în Dealu Mare.

Este interesant de observat în domeniul vinului că există un „patriotism“ pronunţat. Mai exact, românii preferă să bea licori autohtone mai degrabă decât din import.

Datele OIV arată că importul a fost de circa 0,6 mil. hl de vin, adică aproape 15% din consum, restul fiind asigurat din producţia autohtonă. Totuşi, se remarcă o creştere puternică a importurilor, de 32,4% în 2021, semn că licorile franţuzeşti, italieneşti sau, moldoveneşti câştigă teren.

Paul Fulea, proprietarul Crama Histria din Dobrogea, e de părere că trebuie încurajat consumul de produse locale, iar asta atât în domeniul vinului, cât şi în altele.

Cu toate că el nu are experienţa crizei anterioare din poziţia de antreprenor, crede că modelul Poloniei, care a recomandat cetăţenilor să consume doar produse locale, este unul câştigător, având în vedere că statul polonez nu s-a confruntrat cu o criză economică severă în perioada 2009-2010. Afirmaţiile sale vin în contextul în care există tot mai multe voci care anticipează o criză în 2023. Inflaţia, care a antrenat creşteri rapide de dobânzi, este principalul factor pentru această problemă.

Există totuşi, şi când vine vorba de consumul intern, o problemă.

Aurelia Vişinescu, proprietara cramei cu acelaşi nume din zona Dealu Mare, este de părere că o creştere a consumului de vin din România este puţin probabilă pe viitor. Astfel, producătorii îşi pot creşte cifra de afaceri prin orientarea către exporturi.

Cu toate că românii consumă preponderent vinuri româneşti, consumul per total cu greu va putea creşte în viitor, în condiţiile în care categoriile de clienţi migrează de pe un segment pe altul, dar nu creşte şi numărul acestora sau consumul lor per capita.

„Există o migrare a consumatorului din segmentul de bază către cel de mijloc, iar a celor din segmentul de mijloc către cel de vârf. Nu cred că o să mai crească consumul de vinuri în România“, este de părere antreprenoarea.

Iar în acest context, problema cea mai mare, spune ea, este că producătorii locali nu reuşesc să aceeseze alte pieţe, iar ca acest lucru să fie posibil, România ar trebui să se poziţioneze ca un producător de vinuri de calitate.

„Sunt ţări care nu ştiu că noi producem vin. Exportăm sub 5% din producţie. România este văzută ca un producător de vinuri ieftine. “

Pentru schimbarea acestei imagini, România, atât statul, cât şi mediul privat, trebuie să construiască o strategie la nivel naţional pe termen scurt, mediu şi lung.