România s-a împrumutat cu peste 11 miliarde de euro în 2020

• Statul român a împrumutat în total suma record de 11,6 mld. euro de pe extern în 2020
• Cel mai recent, Ministerul Finanţelor a împrumutat în 24 noiembrie prin euroobligaţiuni de pe pieţele externe 2,5 mld. euro
• Ministerul Finanţelor a decis în 2020 suplimentarea valorii programului de împrumuturi externe prin programul MTN de la 31 mld. euro până la un plafon maxim de 41 mld. euro

Statul român a împrumutat în total suma record de 11,6 mld. euro de pe extern în 2020, dublu faţă de program. Iar împrumuturile statului de la băncile de pe piaţa internă, în euro, s-au apropiat de 2,3 mld. euro, scrie Ziarul Financiar.

Ministerul Finanţelor a împrumutat cumulat suma record de 11,6 mld. euro, echivalent, de pe pieţele externe în 2020, respectiv 8,8 mld. euro şi 3,3 mld. dolari, aproape dublu faţă de nivelul programat la începutul anului, iar de pe piaţa internă Trezoreria Statului a mai împrumutat în euro de la bănci aproape 2,3 mld. euro, potrivit celor de la Ziarul Financiar

Cel mai recent, Ministerul Finanţelor a împrumutat în 24 noiembrie prin euroobligaţiuni de pe pieţele externe 2,5 mld. euro, atât cât a programat, la a patra ieşire pe pieţele externe din 2020, din care 1,5 mld. euro pe maturitatea de 20 de ani şi 1 mld. euro pe maturitatea de 9 ani.

Randamentul de 1,468% aferent tranşei de 9 ani este cel mai scăzut randament oferit vreodată de România pentru o emisiune denominată în euro, iar rata de dobândă a fost de 1,375% pe an. Pentru tranşa de 1,5 mld. euro pe 20 ani, randamentul a fost de 2,650%, iar rata de dobândă de 2,625% pe an.

La începutul lui 2020, când nu se anticipau efectele pandemiei de coronavirus (COVID-19), Ministerul Finanţelor anunţa că vrea să împrumute prin euroobligaţiuni circa 6 mld. euro în acest an. România este dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent. Nivelul deficitului bugetar pentru acest an ar urma să depăşească 9% din PIB.

La prima emisiune de eurobonduri din 2020, realizată chiar în ianuarie, Ministerul Finanţelor a împrumutat 3 mld. euro. Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 1,4 mld. euro cu maturitatea de 12 ani, cu un randament de 2,025% şi o dobândă de 2% pe an şi 1,6 mld. euro cu maturitatea de 30 ani, cu un randament de 3,391% şi o dobândă de 3,375% pe an. Investitorii din Marea Britanie, SUA şi Germania/Austria au fost în top cu cele mai mari achiziţii de titluri româneşti.

În luna mai 2020, Trezoreria Statului a împrumutat de pe pieţele externe mai mult, respectiv 3,3 mld. euro. Şi de această dată emisiunea a fost realizată tot în două tranşe, din care 1,3 mld. euro cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,793% şi o rată de dobândă de 2,750% pe an şi 2 mld. euro cu maturitatea de 10 ani, cu un randament de 3,624% şi o rată de dobândă de 3,624% pe an.

În luna iulie, statul a decis să se împrumute şi în dolari pe pieţele externe, luând 3,3 mld. dolari. Aceasta a fost prima tranzacţie de euroobligaţiuni denominată în dolari realizată de România în 2020, cu o tranşă dublă, respectiv pe 10 ani în sumă de 1,3 mld. dolari şi pe 30 ani în sumă de 2 mld. dolari, după cele două tranzacţii realizate în prima jumătate a anului care au fost denominate în euro. Totodată, a fost prima tranzacţie în dolari realizată de România după 2 ani de absenţă de pe această piaţă, fiind cel mai mare volum atras de pe pieţele externe de capital în dolari americani, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. De pe piaţa internă, Ministerul Finanţelor a împrumutat în 2020 aproape 2,3 mld. euro.

La finalul lunii octombrie, Ministerul Finanţelor a luat de la bănci suma record de aproape 1,65 mld. euro, cea mai mare valoare la o singură emisiune de titluri în euro pe intern, care depăşeşte şi valoarea cumulată a tuturor împrumuturilor în euro de pe piaţa internă din întregul an 2019, de 1,59 mld. euro. Suma împrumutată de stat este mai mult decât dublă faţă de valoarea programată pentru această emisiune, de 700 mil. euro. Titlurile în euro sunt scadente în 2022.

Randamentul mediu de adjudecare a fost de 0,39% pe an, în condiţiile în care rata cuponului era de 0,45%. La finalul lunii august, statul împrumutase de la bănci 495,1 mil. euro, după ce la începutul lunii martie a mai împrumutat 150 mil. euro. Titlurile în euro lansate în acest an pe piaţa internă se adaugă la eurobondurile plasate pe pieţele internaţionale.

Prima licitaţie cu titluri de stat în euro a fost organizată de Ministerul Finanţelor în 2009. Vârful sumei împrumutate de Finanţe în urma licitaţiilor cu titluri de stat în euro lansate pe piaţa internă, de 2,6 mld. euro, a fost înregistrat tot în 2009. Anul 2015 a fost primul şi singurul an, până acum, fără emisiuni de obligaţiuni în euro pe piaţa locală de la începutul crizei.

Din august 2009 şi până acum costul la care Trezoreria statului s-a împrumutat în euro de pe piaţa locală s-a poziţionat pe o pantă descendentă, de la 5,25% până sub 0,25% pe an.

În 2019, România se împrumutase pentru prima dată în euro pe o maturitate de 30 de ani, după ce în 2014 lansa în premieră bonduri în dolari pe 30 de ani. În 2019, Ministerul Finanţelor a împrumutat o sumă de 5 mld. euro de pe pieţele externe, iar de pe piaţa internă Trezoreria Statului a mai împrumutat în euro de la bănci peste 1,59 mld. euro.

Ministerul Finanţelor a decis în 2020 suplimentarea valorii programului de împrumuturi externe prin programul MTN de la 31 mld. euro până la un plafon maxim de 41 mld. euro.

Programul-cadru de emisiuni de titluri de stat, „Medium Term Notes“ (Programul MTN) este o facilitate neangajantă încheiată între Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de emitent, şi un grup de instituţii financiare selectate. În cadrul Programului MTN pot fi lansate periodic emisiuni de titluri de stat pe pieţele externe, în baza unei documentaţii contractuale standard, oferind emitentului avantajul accesării pieţelor de capital într-un timp mai scurt decât cel necesar parcurgerii etapelor pentru efectuarea fiecărei tranzacţii individuale. Totodată, se asigură şi flexibilitate în structurarea parametrilor emisiunilor, în funcţie de strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale, potrivit Ministerului Finanţelor.