România se confruntă cu presiuni fiscale fără precedent. Dobânzile vor ajunge la aproape 10% din veniturile bugetare, în 2026

• Datoria României se apropie de 1.130 de miliarde de lei, iar plățile pentru dobânzi vor ajunge în 2026 la aproape 10% din veniturile bugetare, cel mai ridicat nivel din UE.
• Deficitele bugetare persistente, creșterea lentă a economiei și costurile mari de împrumut fac ca stabilitatea financiară a statului să fie amenințată.
• Guvernul a introdus majorări de taxe și un plan fiscal pe șapte ani pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB, dar succesul depinde de reforme structurale și de o colectare mai eficientă a veniturilor.

România se confruntă cu presiuni fiscale fără precedent, pe măsură ce datoria guvernamentală se apropie de 1.130 de miliarde de lei, iar costurile de finanțare depășesc 3% din PIB, potrivit unei analize Profit.ro. Estimările indică faptul că, începând din 2026, plățile pentru dobânzi vor absorbi aproape 10% din veniturile bugetare, ceea ce ar plasa România pe primul loc în Uniunea Europeană în această privință. Experții atrag atenția că fără măsuri ferme de consolidare bugetară, riscul unui dezechilibru financiar major este foarte ridicat.

Economistul Adrian Vasilescu subliniază că aceste presiuni bugetare pun în pericol stabilitatea financiară a statului, mai ales într-o economie cu creștere lentă și cu costuri de împrumut printre cele mai ridicate din UE. În 2026, România ar urma să aloce 9,6% din veniturile sale doar pentru dobânzi, depășind chiar țări cu datorii nominale mai mari, precum Grecia, Italia sau Ungaria.

În paralel, România continuă să înregistreze deficite bugetare semnificative, estimate pentru 2025 la 8,4% din PIB, după un deficit de 9,3% în 2024. Discrepanțele dintre calculele Ministerului Finanțelor și cele ale Comisiei Europene privind costul dobânzilor, unde Comisia estimează plăți de 59,5 miliarde de lei, indică diferențe semnificative în evaluarea gravității situației.

Ca răspuns la presiunile fiscale, guvernul a introdus un pachet de măsuri bazat pe majorări de taxe, menit să evite suspendarea fondurilor europene și declanșarea procedurilor pentru deficit excesiv. Totodată, un plan fiscal pe șapte ani, agreat cu Comisia Europeană, vizează reducerea deficitului sub 3% din PIB, însă implementarea acestuia va necesita măsuri dure și o colectare mult mai eficientă a veniturilor, România având o rată de colectare de doar 32%, mult sub media UE.

Deși costurile de împrumut au arătat semne de stabilizare în a doua parte a anului, ele rămân ridicate în comparație cu alte state membre UE. În contrast, Grecia, cu o datorie publică mai mare, înregistrează excedent bugetar. Specialiștii avertizează că fără reforme structurale rapide și o colaborare eficientă cu Comisia Europeană, România riscă să alunece într-o criză economică severă, afectând stabilitatea macroeconomică pe termen lung.