România vinde de nevoie și cumpără de foame: Exportăm sute de mii de tone de cereale pentru că nu avem fabrici de făină

• 5% din cereale sunt procesate în țară; avem prea puține fabrici de făină și ulei.
• Exportatorii au vândut anul trecut cereale de 700 mil. € în străinătate.
• România a cumpărat anul trecut din străinătate produse de patiserie de 380 mil. €.
• Ca să evite exporturile de nevoie, statul poate subvenționa fermieri.

România vinde de nevoie și cumpără de foame ceva care acum 30 de ani era făcut la noi. Anul trecut am exportat 700 de mii de tone de cereale pentru simplul motiv că nu mai avem fabrici de făină. Și am cumpărat din străinătate produse de patiserie de 380 milioane de euro. Problema este că cei mai mulți fermieri nu știu altceva decât să semene și să recolteze. Doar cinci la sută din culturi sunt procesate în țară.

Nicu Vasile, președinte Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România: „Sub 1% dintre agricultori sunt specializați. Nu se vinde materie primă. Unde ați văzut dumneavoastră o țară puternic dezvoltată care vinde materie primă. Agricultura trebuie să aducă la peste 60 – 70 de miliarde de euro, noi în clipa de față, în anii cei mai buni nu facem mai mult de 15 milioane, vă dați seama?”

Ca să nu mai risipim cerealele cu care nu avem ce face, există câteva soluții. Fermierii pot să se asocieze și să devină proprietari de silozuri și mori. Sau să primească fonduri de la ministrul Agriculturii să le facă. Deocamdată, Adrian Oroș anunță că dă 760 de milioane de euro pentru așa ceva.

Mihai Anghel, proprietar Cerealecom Dolj: „Creșterea capacității de procesare în țară a cerealelor produse nu a ținut pasul cu creșterea producției de cereale în sine și atunci natural a apărut un surplus de materie primă care s-a exportat ca atare.”

Adrian Oros, ministrul Agriculturii: „Asta este principala nevoie și principala slăbiciunii a agriculturii românești: depozitarea și procesarea. Asta ne face să exportăm materie primă, care de regulă este purtătoare de subvenții și importăm hrană cu mare valoare adăugată și asta ne duce la un deficit al balanței comerciale foarte mare.”