Un tunel de 18 kilometri va lega Danemarca de Germania. Călătoriile de 45 de minute vor fi realizate în 10 minute

• Designul tunelului este o „remarcabilă operă de inginerie”.
• Tunelul Fehmarnbelt se bazează pe 90 de elemente prefabricate masive.
• Aceste segmente enorme din beton, întărite cu oțel, vor fi asamblate piesă cu piesă.
• Tunelul va permite vehiculelor să călătorească între Rodbyhavn, în Danemarca, și Puttgarden, în Germania.

Tunelul Fehmarnbelt, un tunel de 18 kilometri pe sub Marea Baltică, urmează să devină cel mai lung tunel rutier și feroviar prefabricat din lume. Acesta va conecta insula daneză Lolland cu continentul german. Odată finalizat, tunelul va scurta timpii de călătorie și va îmbunătăți semnificativ conectivitatea regională, scrie NDTV.

Design-ul tunelului este o „remarcabilă operă de inginerie”, potrivit unui raport al BBC. Spre deosebire de multe alte tuneluri subacvatice, forate prin roca de bază sub fundul mării, Fehmarnbelt se bazează pe 90 de elemente prefabricate masive. Aceste segmente enorme din beton, întărite cu oțel, vor fi asamblate piesă cu piesă, precum cărămizile Lego, pentru a forma tunelul.

Aceste elemente sunt construite la o fabrică de pe insula Lolland. Henrik Vincentsen, directorul executiv al Femern, compania daneză care supervizează proiectul, a descris amploarea operațiunii, spunând: „Este o instalație uriașă aici”.

Odată finalizat, tunelul va permite vehiculelor să călătorească între Rodbyhavn, în Danemarca, și Puttgarden, în Germania, în doar 10 minute cu mașina sau șapte minute cu trenul, înlocuind cursa actuală de 45 de minute cu feribotul. Noua rută va oferi, de asemenea, o conexiune feroviară mult mai rapidă între Copenhaga și Hamburg, reducând timpul de călătorie de la cinci ore la doar 2,5 ore, oferind o alternativă „mai ecologică” atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri.

Proiectul s-a confruntat cu o serie de opoziții

Proiectul s-a confruntat cu o serie de opoziții, în special din partea grupurilor de mediu preocupate de impactul ecologic al tunelului asupra Mării Baltice. După ce o instanță federală din Germania a respins contestațiile juridice în 2020, lucrările au continuat cu măsuri de reducere la minimum a efectelor negative asupra mediului.

Vincentsen a evidențiat crearea unei zone naturale și de agrement de 300 de hectare pe terenuri recuperate, construită din materiale dragate, ca parte a acestor eforturi.

Construcția tunelului a implicat unele provocări logistice remarcabile. Elementele lungi de 217 m sunt incredibil de grele, cântărind peste 73.000 de tone, și sunt transportate de remorchere la șantier înainte de a fi scufundate și plasate într-un șanț special pregătit pe fundul mării.