Mai este o lună și jumătate până la alegerile locale din 2024. În spațiul public s-au discutat sondaje de opinie, lozinci, care candidat este interlop și care nu este. În dezbaterea publică au lipsit cu succes tocmai temele cele mai importante – cum se administrează și dezvoltă ceea ce este astăzi un sfert din economia României, adică Bucureștiul?

Sunt teme grele și nimeni nu are chef să le abordeze, mai ales că promisiunile pot exploda în față oricând, cum a fost în aproape toate cazurile la primăria Bucureștiului. Este, însă, o soluție să fie ignorate toate proiectele pentru București și dezbaterea să se axeze pe sondaje sau pe ce candidat este mai potrivit pentru coaliția de guvernare?

Recomandări

SONDA PARKER ATINGE SOARELE
MUSK MIZEAZĂ PE AFD
SECRETE DESPRE UNIVERS
CE NU POȚI VIZITA ÎN 2025?
CÂT DE SĂNĂTOS E MOȘU?
SOLSTIȚIUL DE IARNĂ

În ultimele zile, cu un punct culminant care, până la această oră nu a venit în mod oficial, toate discuțiile despre primăria Capitalei se învârt în jurul retragerii candidaturii medicului Cătălin Cîrstoiu. De ce să nu vină coaliția mai întâi cu proiectele pentru București și apoi cu candidatul?

Bucureștiul, în câteva cifre:

Capitala are un PIB de 400 mld. lei (50 mld. euro), adică un sfert din PIB-ul de 1.600 mld. lei, pe care l-a avut România în 2023;

PIB per capita în București este de aproape 40.000 de euro, față de o medie națională de 17.000 euro pe cap de locuitor;

București-Ilfov a atras 62% din soldul de investiții străine directe din România. Cu alte cuvinte, mai bine de 6 din 10 euro din cele peste 100 mld. euro pe care investitorii străini le-au adus în România, le-au adus în capitală sau în jurul ei;

Doar în București sunt circa 20% din toți angajații din România;

Bugetul Bucureștiului este de 2 mld. euro în 2024;

Salariul mediu net în București se apropie de 6.000 de lei (1.200 de euro), cu mai bine de 20% peste media națională.

Cum vor fi administrate aceste cifre? Cum vor fi crescute?

Numele viitorului primar, că este medicul Cîrstoiu, Cristian Piedone sau Nicușor Dan este irelevant. Proiectele pe care le-ar putea pune pe masă, însă, sunt relevante și ele ar trebui votate, în niciun caz numele.

Or, toată dezbaterea este în jurul numelor. Este, totuși, complicată o dezbatere pe axa dezvoltării economice a capitalei, când candidații nu mai au curaj să abordeze nici temele mai degrabă sociale, precum apa caldă, poluarea sau traficul de coșmar.

Este evident că dezvoltarea nu poate veni decât în urma investițiilor private, catalizate de investiții publice, de administrație locală care să valorifice atuurile orașului și să estompeze deficiențele. Iar cifrele vorbesc de la sine: harta veniturilor mici, harta zonelor depopulate se poate suprapune oricând pe harta investițiilor străine, dar și a investițiilor publice.

Bucureștiul, de bine, de rău, a mers înainte din inerția pe care ți-o dă forța celor, probabil, patru milioane de locuitori din zona metropolitană, conectarea cât de cât bună cu punctele importante din țară, grație infrastructurii comuniste și de universitățile care, deși nu sunt pe poziții de cinste în topurile internaționale, sunt alternative bune în țară.

Cu toate acestea, din simplă inerție o economie nu poate merge la nesfârșit. Și și dacă poate merge, șchiopând, nu mai bine aleargă, dacă tot poate? Este nevoie de proiecte publice, asumate în fața celor care împing cu adevărat economia, adică investitorii, iar ele lipsesc cu desăvârșire.

Dezbaterea publică pe sondaje și joaca de-a uite candidatul, nu e candidatul,  este, sigur entertaining. Dar nu ajută cu nimic economia Bucureștiului. Dimpotrivă.

Citește și