Uniunea Europeană și Mercosur semnează acordul comercial istoric de liber schimb, după 25 de ani de negocieri. Ce înseamnă acordul pentru România
- UE și Mercosur semnează azi un acord de liber schimb pentru aproape 800 de milioane de oameni
- Fermierii europeni protestează, industria salută accesul la piețe și eliminarea tarifelor
- Acordul întră într-o ratificare lungă, cu opoziții puternice în mai multe state UE
- România semnează Acordul, dar agricultorii români au scos tractoarele în stradă
Ursula von der Leyen semnează azi la Asunción un acord comercial istoric între UE și țările Mercosur, după 25 de ani de negocieri. Tratatul creează cea mai mare zonă de liber schimb din lume, dar deschide
un front dur între industrie, fermieri și ecologiști.
Este un acord istoric, dar ce înseamnă el de fapt?
Acordul care se semnează azi în Paraguay marchează finalul unuia dintre cele mai lungi și tensionate procese comerciale ale Bruxelles-ului. Mercosur, creat în 1991, reunește Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay și Bolivia.
Tratatul creează o piață de aproape 800 de milioane de consumatori, conform declarației făcute la Rio de Janeiro de Luiz Înácio Lula da Silva.
Lula nu este prezent la ceremonie. A ales o întâlnire bilaterală cu Ursula von der Leyen la Rio, considerată suficientă pentru asumarea politică a acordului.
Brazilia a fost reprezentată de ministrul de externe Mauro Vieira. La Asunción sunt însă prezenți Santiago Peña, Javier Milei, Yamandú Orsi și Rodrigo Paz, alături de von der Leyen și de António Costa.
Semnarea vine după votul de la Bruxelles, unde o majoritate calificată a statelor UE între care și România a aprobat acordul, în ciuda opoziției Franței, Poloniei, Austriei, Irlandei și Ungariei, și a abținerii Belgiei.
De ce este atât de controversat acest Acord? Cine câștigă și cine pierde din Acordul UE–Mercosur?
Tratatul elimină treptat taxele vamale pentru circa 90% din produsele schimbate între cele două blocuri. Industria europeană câștigă clar.
Automobilele, piesele auto, chimia, farmacia, mașinile-unelte și bunurile de capital intră pe piețe unde taxele ajungeau la 35%, mai ales în Brazilia. Vinul și băuturile spirtoase scapă de tarife de 27% și 35%.
Ciocolata, lactatele și brânzeturile ies de sub taxe de până la 28%.
Sunt protejate 344 de indicații geografice europene, de exemplu șampania și Parmigiano Reggiano. De cealaltă parte, Mercosur câștigă la agro-export. Carnea de vită, soia, zahărul, etanolul, orezul și carnea de pasăre primesc cote de export către UE la taxe reduse. Fermierii europeni pierd, sau se tem că vor pierde.
Ei acuză concurența produselor mai ieftine, cu standarde de mediu și sociale diferite. Organizațiile de mediu avertizează asupra defrișărilor din Amazon, legate de extinderea culturilor de soia și a pășunilor.
Clauzele verzi există, dar nu prevăd sancțiuni clare.
Ce înseamnă acordul pentru România, pe fondul protestelor fermierilor?
Pentru România, acordul vine într-un moment exploziv. Fermierii români protestează deja. Pe 15 ianuarie, peste 40 de tractoare și autocamioane agricole au blocat drumuri în județul Iași, pe ruta Suceava–Cristești–Soci–Miroslovești. Coloana s-a întins pe mai mult de un kilometru. Fermierii au amenințat că merg la București.
Nemulțumirile vizează noile taxe din 2026, impredictibilitatea subvențiilor și riscul falimentelor.
Agricultorii cer eliminarea „taxei pe stâlp”, scutiri fiscale și o bancă de stat pentru agricultură.
În acest context, importurile agricole din Mercosur devin un simbol al anxietății legate de siguranța alimentară și supraviețuirea fermelor locale.
România poate prinde oportunități industriale, dar presiunea socială din agricultură rămâne marea necunoscută, ca și în alte țări europene unde agricultorii protestează.