- Pe 24 iunie este sărbătorită Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, fiind cunoscută și sub denumirea de Sânziene.
- Numele de Sânziene provine de la zeița romană Santa Diana, zeița vânătorilor și a pădurilor.
- În credința populară, spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune.
Pe 24 iunie este sărbătorită Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, fiind cunoscută și sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.
Advertisment
Sânzienele sau Drăgaica reprezintă o sărbătoare populară românească în jurul căreia au luat naștere numeroase superstiții, dar și obiceiuri populare.
Numele de Sânziene provine de la zeița romană Santa Diana, zeița vânătorilor și a pădurilor. Totuși, Sânzienele sunt cunoscute și sub alte nume precum: Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele.
Recomandări
Obiceiuri și tradiții de Sânziene
În ziua de Sânziene nu se lucrează pământurile, nu se face curat în casă, ci se sărbătorește iubirea. Conform tradiției, Sânzienele sunt un simbol al fertilității și al dragostei, ziua fiind strâns legată și de belșugul casei și de viitorul fetelor nemăritate.
Se spune că în noaptea de dinaintea sărbătorii, fetele nemăritate pun sub pernă coroniță din flori de sânziene, sperând că în vis le va apărea cel cu care își vor petrece restul vieții. Unele aruncau coronițele pe vârful casei și, dacă florile rămâneau pe acoperiș, fata se mărita chiar în anul respectiv.
Ziua nașterii lui Ioan Botezătorul
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul are loc cu 6 luni înainte de nașterea lui Iisus Hristos, conform tradiției. Astfel, 24 iunie este ziua în care românii sărbătoresc ziua Sfântului Ioan Botezătorul.
De asemenea, în medicina populară, sânziana este folosită pentru foarte multe boli, dar trebuie culeasă în zorii zilei. Se spune că sânzienele puse în apa de baie întăresc copiii slabi şi sensibili, acest procedeu fiind folosit şi pentru tratarea frigurilor. Roua căzută pe flori în noaptea de sânziene vindecă bolile de ochi şi piele.
Partenerii noștri