Astăzi este Ziua Internațională a Lenei. De ce e lenea repudiată în lumea reală, dar iubită în operele de artă?
- Studiile arată că oamenii leneși sunt mai inteligenți și mai creativi
- Evoluția încurajează lenea pentru că permite surpaviețuirea în perioadele lipsite de resurse
- Pentru un pictor o persoană leneșă, nemișcată, este un model ideal
- La nivel global, este estimat că oamenii leneși costă economia globală în jurul a 8 trilioane de dolari
- Psihologii consideră că lenea poate masca deperesia, anxietatea sau burnoutul
- Filozofii erau considerați leneși în trecut pentru că generau idei nu produse
Lenea e un sentiment repudiat de societate dar iubit de artiști și visători din lumea întreagă, iar azi sărbătorești Ziua Internațională a Lenei.
Deși biserica consideră lenea unul dintre cele 7 păcate capitale, oamenii de știință au
analizat-o ca pe un mecanism evolutiv.
De exemplu, lenea e cea care i-a ajutat pe oameni la conservarea energiei în perioadele aride.
Pentru revoluționarii francezi din secolul 19, lenea era un instrument politic în lupta cu burghezia.
Indiferent de perspectiva societății, artiștii au iubit mereu somnul voinței. Pentru pictori ca Van Gogh și John Falter, „mama tuturor obiceiurilor rele” este o muză nelipsită din pânzele lor.
O vezi în opere care prezintă contrastul dintre harnici și leneși dar și în scene mundane care elogiază refuzul acțiunii.
Rămâne însă o întrebare – de ce suntem totuși fascinați de lene?
Matei Colțeanu și Răzvan Țupa au dezbătut subiectul LIVE, la Aleph News.