Ce este Boboteaza. Tradiții și Obiceiuri: Ce înseamnă busuiocul pus sub pernă

• Boboteaza sau Botezul Domnului se sărbătorește pe data de 6 ianuarie.
• Boboteaza marchează finalul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, care încep pe data de 24 decembrie.
• Atât în ajunul zilei de Bobotează, cât și în ziua de 6 ianuarie, se sfințește Agheasma Mare.

Boboteaza se sărbătorește pe data de 6 ianuarie, atât de către Biserica ortodoxă, cât și de cea catolică.

Boboteaza marchează finalul celor 12 zile care reprezintă sărbătorile de iarnă: perioada sărbătorilor de iarnă începe în Ajunul Crăciunul (24 decembrie).

Ce este Boboteaza

Boboteaza este Botezul Domnului, așa cum este cunoscută în popor. Boboteaza mai este deunumită și „Epifanie” sau „Teofanie”, termeni care provin din limba greacă. Aceștia înseamnă „descoperire/descoperirea lui Dumnezeu”.

Când spunem Boboteaza Domnului și ne referim la descoperire vorbim despre momentul biblic în care s-au deschis cerurile, atunci când Hristos a fost botezat.

Biblia spune că, în momentul botezului lui Hristos, Duhul lui Dumnezeu a coborât în chip de porumbel și s-a așezat pe Hristos.

„Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit” (Matei 3, 17). Asta a spus Tatăl atunci când și-a botezat Fiul.

Sfântul Ioan Gură de Aur a spus: „Hristos nu a ajuns cunoscut când S-a născut, ci când S-a botezat”.

Sfințirea apei pentru Bobotează

În ajunul zilei de Bobotează, dar și în ziua în care se sărbătorește botezul Domnului, toate bisericile ortodoxe sfințesc Agheasma Mare.

Creștinii pot bea din Agheasma Mare, fără să mănânce înainte, în perioada 5 ianuarie – 14 ianuarie.

Tradiții și obiceiuri de Bobotează

Scoaterea crucii din apă

Preotul aruncă o cruce în apă în ziua de Bobotează, iar bărbații trebuie să înoate să o scoată.

Cel care reușește să scoată crucea în ziua de Bobotează primește binecuvântarea preotului și se spune că acesta va avea noroc tot anul.

Busuiocul de sub pernă în noaptea de Bobotează

În noaptea de Bobotează, fetele nemăritate așezau busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul.

Se spune că legau de inelar un fir roșu de mătase înainte să adoarmă și cel pe care îl visau noaptea avea să le devină soț în anul respectiv.

Iordănitul femeilor în ziua de Bobotează

Un alt obicei practicat de Bobotează în satele din nordul țării este reprezentat de adunarea mai multor femei acasă la una dintre acestea.

Fiecare aducea mâncare și băutură, mâncau, cântau și dansau toată noaptea. Dimineața mergeau pe străzi și luau bărbații pe sus, cu forța.

În unele regiuni din România, în ziua de Bobotează se integrau femeile necăsătorite în rândul celor măritate. Fecioarele erau udate cu apă din fântână sau din râu.