• Homo Juluensis, noua specie umană, a fost descoperită în China.
• Diferit de Sapiens, Neanderthal sau Denisovian, Juluensis are cea mai mare capacitate craniană.
• Această descoperire arheologică fără precedent ne schimbă înțelegerea evoluției umane.

Cercetătorii au descoperit o nouă specie umană, numită Homo Juluensis, despre care se crede că a dispărut cu aproximativ 200.000 de ani în urmă. Această revelație fascinantă deschide noi perspective asupra diversității strămoșilor noștri și pune la îndoiala teoriile consacrate despre istoria umanității.

Știam despre Neanderthal, despre Denisovian, despre Florensis, cu ce este diferită această specie umană?

Până acum fuseseră inventariate 6 specii umane diferite, adică umanități complet diferite între ele și față de a noastră, Sapiens. Toate disparute, mai puțin a noastră, desigur și, din păcate, dispărute în momentul contactului lui noi.

Săpăturile efectuate la situl Xujiayao au făcut posibilă exhumarea rămășițelor fosilizate a 16 indivizi aparțînând acestei specii unice. Homo juluensis se distinge prin trăsături fizice remarcabile:
• Cranii voluminoase
• Cutii craniene mari
• Dinți supradimensionați

Aceste caracteristici îl diferențiază în mod clar de oamenii de Neanderthal și de oamenii moderni. Măsurătorile craniene ale Homo juluensis variază între 103 și 109 inci cubi, depășind cu mult pe cele ale neandertalienilor (88 inci cubi) și Homo sapiens (82 inci cubi).

Care era stilul lor de viață?

Rămășițele descoperite la situl Xujiayao demonstrează un mod de viață extrem de adaptabil . Unelte de piatră, artefacte și oase de animale au fost descoperite alaturi de rămășițele umane, dezvăluind o societate de vânători experimentați. Homo juluensis pare să fi favorizat calul sălbatic ca principală sursă de hrană, exploatând fiecare parte a animalului:
• Carne pentru mâncare
• Măduvă și cartilajul pentru beneficii nutriționale suplimentare
• Piei pentru confecționarea hainelor

Această utilizare optimă a resurselor le-a permis să supraviețuiască într-un mediu dur , mai ales în timpul iernilor aspre. Ingeniozitatea pe care au demonstrat-o arată o capacitate remarcabilă de adaptare la condițiile climatice dificile de la sfârșitul Cuaternarului.

Putem identifica Implicații pentru istoria evoluției umane?

Descoperirea lui Homo juluensis răstoarnă modelele tradiționale ale evoluției umane. Christopher Bae, co-autor al studiului, subliniază importanța acestor constatări care arată în mod clar prezența mai multor linii de hominin în timpul cuaternarului târziu”.

Studiul, publicat în Nature, subliniază că diversitatea fosilelor descoperite în Asia de Est depășește toate așteptările. Această bogăție neașteptată ne adâncește înțelegerea complexității evoluției umane și ne invită să regândim modelele consacrate.

Este probabil ca noi descoperiri să se adauge la cunoștințele noastre despre arborele genealogic uman. Istoria speciei noastre se dovedește mai bogată și mai diversă ca niciodată, promițând revelații fascinante pentru anii următori.

Citește și

• Este cafeaua elixirul longevității? Care sunt beneficiile consumului zilnic de cofeină
• Unde mănânci la Roma? La Testaccio, inima gastronomică a orașului Etern, unde istoria și mâncarea se împletesc perfect
• Tu știi unde mergi la schi? Sezonul a început în România și în Alpi cu pârtii înzăpezite