Cercetătorii sunt pe urma miresmelor din trecut. Care erau parfumurile din antichitate

Experții consideră că parfumurile din trecut ar putea să ofere o mai bună înțelegere a acestuia.
Tot mai mulți cercetători încearcă să descopere aromele preferate în trecut.
Rășinile, condimentele și fructele erau utilizate încă din antichitate pentru mirosul lor plăcut.

În ultima perioadă, tot mai mulți cercetători doresc să reproducă mirosurile și parfumurile antice. Experții consideră că aromele trecutului ar putea să fie folosite pentru o mai bună înțelegere a modului în care strămoșii noștri trăiau.

Mirosul este unul dintre simțurile noastre de bază, evocând deseori emoții și amintiri care ne ajută să percepem lumea în moduri diferite. Fie că vorbim despre mirosul unei gustări din copilărie sau mirosul unei cărți noi pe care o răsfoiești, el stă la baza amintirilor noastre și ne ajută să realizăm noi conexiuni mentale.

„Este un simț vital. Mirosul a fost probabil și mai important, pentru că în trecut nu totul era atât de igienizat”, a declarat Barbara Huber, cercetător la Institutul de Geoantropologie „Max Planck” din Jena, Germania.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO

BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI

CIOLACU: AVEM COALIȚIE

FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE

ZELE CREDE-N ADERARE

NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

De obicei, arheologii găsesc și studiază lucruri palpabile, precum artefactele pe care le întâlnim în muzee. Compușii miresmelor sunt volatili în natură. Odată ce sursa miresmelor dispare, vor dispărea și ele. Mai mult, majoritatea mirosurilor provin din materiale biologice, precum plante, alimente și animale, care se degradează rapid, a explicat Huber pentru CNN.

Barbara Huber, cercetător al Institutului de Geoantropologie „Max Planck” din Jena, Germania.

Care erau parfumurile din antichitate

Oamenii de știință pot studia reziduurile rămase pe sticlele de parfum și pe vasele utilizate pentru depozitarea alimentelor. Cele mai informative biomolecule includ deseori lipide precum grăsimi, ceară și uleiuri, spune Huber. Ea studiază și compușii organici produși de plante, precum rășini, lemne parfumate, fructe și condimente. Astfel de compuși pot dezvălui ingredientele și miresmele pe care le aveau medicamentele, alimentele sau parfumurile.

Cheia pentru dezlegarea mirosurilor din trecut este adesea invizibilă cu ochiul liber. Huber a studiat vasele folosite drept difuzoare de parfum din situl arheologic Tayma. Aceasta este cea mai veche așezare a Arabiei Saudite, având peste 5.000 de ani. Cercetătorii și-au propus să reconstruiască „peisajul olfactiv” al oazei antice.

Huber a descoperit utilizarea unor rășini parfumate care conțineau tămâie, smirnă și fistic în clădirile, mormintele și templele din Tayma. „Tămâia avea într-adevăr un miros bogat și puternic. Probabil că a fost folosită pentru a oferi caselor un parfum aparte, evitând mirosurile neplăcute”, a explicat Huber.

Sean Coughlin, un cercetător de la Academia de Științe din Cehia, încearcă să recreeze parfumurile pe care Cleopatra însăși le-ar fi purtat. El se bazează pe rețetele descoperite în textele egiptene antice și pe inscripțiile de pe pereții templului. „Problema este una simplă. În mod normal, când urmezi o rețetă, știi cam ce ar trebui să obții. Când reproduci o rețetă istorică, nu ai nicio țintă exactă”, a spus Coughlin.