alephnews Vezi versiunea web

Consiliul de Securitate al ONU se reunește de urgență după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului

Alexandru Ioana · 1 mart. 2026, 00:09

Consiliul de Securitate al ONU se reunește de urgență după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului

Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit de urgență după loviturile aeriene masive lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului și după represaliile Teheranului în mai multe state din Orientul Mijlociu.

Consiliul de Securitate al ONU se reunește de urgență

Secretarul General al ONU, António Guterres, a avertizat că situația poate declanșa un lanț de evenimente incontrolabile într-una dintre cele mai volatile regiuni ale lumii.

Donald Trump și surse israeliene confirmă că Liderul Suprem al Iranului, Ali Khamenei, ar fi fost ucis, informație care nu are confirmare oficială din partea Teheranului. Asta nu oprește iranienii dina sărbători pe străzile din întreaga țară.

Iranul nu a lăsat atacurile fără răspuns. Regimul de la Teheran a anunțat oficial că vizează activele militare americane din regiune. Rachetele iraniene au lovit zone din Bahrain, Irak, Iordania, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Răspunsul Israelului

Israelul justifică acțiunea împotriva „amenințării existențiale” din Iran

Timp de 47 de ani, regimul islamic din Iran a condus mulțimile în scandarea „moarte Israelului, moarte Americii”, a declarat ambasadorul Danny Danon al Israelului.

Nu este vorba de furia unei minorități radicale”, a insistat el. „Este ură sancționată de stat”.

În timp ce scandările răsunau, uraniul era îmbogățit, centrifugele se învârteau, rachetele erau construite și instalațiile erau îngropate adânc sub pământ.

Astăzi, alături de Statele Unite, Israelul a acționat pentru a opri „o amenințare existențială înainte ca aceasta să devină ireversibilă”, a subliniat el.

A acționat din necesitate, a spus el, deoarece regimul nu a lăsat nicio alternativă rezonabilă. Eforturile comune vor continua atâta timp cât amenințarea va persista.

Regimul a construit arme nucleare, cu o flagrantă încălcare a dreptului internațional, și-a ucis proprii cetățeni și a înăbușit disidența, și-a extins arsenalul de rachete și a înarmat proxy-uri în întreaga regiune și și-a declarat intenția de a șterge Israelul de pe hartă.

Diplomația a fost epuizată, a spus el, subliniind că Iranul era obligat să înceteze îmbogățirea uraniului și să permită inspecții complete. „Iranul nu a făcut nimic din toate acestea”, a spus el.

„Ei construiau mijloacele pentru a impune o realitate ireversibilă, cu spatele la zid. Acesta nu este un viitor pe care Israelul îl va accepta”.

Răspunsul Iranului la ONU

Ambasadorul Amir Saeid Iravani a declarat în fața Consiliului de Securitate că ofensiva lansată de Statele Unite și Israel reprezintă un „război împotriva Cartei ONU” și a ordinii juridice internaționale, încălcând flagrant Articolul 2. Oficialul iranian a respins categoric legitimitatea atacurilor adverse și a subliniat că Teheranul își exercită acum dreptul „inerent și legal” la autoapărare, conform Articolului 51 din Carta Națiunilor Unite.

Iranul avertizează că va continua riposta „fără ezitare” până la încetarea agresiunii, deși își menține angajamentul ferm de a respecta suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor vecinilor săi din regiune.

„În această dimineață, regimul Statelor Unite – împreună și în coordonare cu regimul israelian – a inițiat pentru a doua oară în ultimele luni o agresiune neprovocată și premeditată împotriva Republicii Islamice Iran”, a declarat ambasadorul Iranului, Amir Saeid Iravani.

El i-a acuzat că au atacat în mod deliberat zone populate de civili din mai multe orașe mari.

„Acesta nu este doar un act de agresiune, ci și o crimă de război și o crimă împotriva umanității”, a insistat el.

„Fidel unui model regretabil”, a spus el, Statele Unite au încercat să distorsioneze faptele și să se bazeze pe dezinformare pentru a justifica agresiunea flagrantă.

Atacuri „lipsite de temei juridic

El a descris astfel de justificări ca fiind „ilegale și lipsite în totalitate de temei juridic”, fără niciun fundament în dreptul internațional.

„Invocarea „atacului preventiv”, pretențiile de amenințare iminentă sau alte pretenții politice nefondate sunt nefondate din punct de vedere juridic, moral și politic”.

De asemenea, el a respins categoric afirmațiile făcute de reprezentanții Franței, Regatului Unit și ai altor membri occidentali cu privire la programul nuclear pașnic al Iranului.

Răspunsul SUA

Ambasadorul Mike Waltz a declarat în fața Consiliului de Securitate că acest moment istoric necesită o „claritate morală” deplină, subliniind că Președintele Donald Trump a acționat decisiv prin lansarea Operațiunii Epic Fury.

Această ofensivă aeriană a vizat obiective „specifice și strategice” pentru a demantela capacitățile de rachete care amenință aliații, a degrada activele navale ce destabilizează apele internaționale și a distruge mașinăria de război care înarmează grupări precum Houthi, Hezbollah și Hamas. Statele Unite insistă că regimul de la Teheran nu trebuie să dețină niciodată arme nucleare, acuzând Iranul că a ignorat sistematic oportunitățile diplomatice și rezoluțiile succesive ale ONU, precum 1696 sau 1737, care cereau suspendarea îmbogățirii uraniului.

Mike Waltz a avertizat că nicio națiune responsabilă nu poate tolera o „agresiune persistentă”, justificând astfel loviturile asupra celor 20 de orașe iraniene drept o măsură necesară pentru eliminarea unui pericol grav și tot mai mare la adresa păcii mondiale.

Răspunsul ONU

Ambasadorul Jamal Fares Alrowaiei al Bahrainului a condamnat ferm aceste „agresiuni gratuite” care au vizat zone rezidențiale și facilități vitale. În Emiratele Arabe Unite, un civil și-a pierdut viața din cauza resturilor de rachete interceptate. Această spirală a violenței a lovit indirect și state precum Liban și Siria, unde au fost raportate căderi de resturi metalice periculoase.

Ambasadorul Federației Ruse, Vassily Nebenzia, a respins categoric modul de convocare a ședinței și a denunțat atacul drept o „agresiune armată neprovocată” și o „trădare a diplomației”. Rusia și China au susținut că acțiunile Washingtonului încalcă flagrant Carta ONU și dreptul internațional.

Pe de altă parte, Ambasadorul Jérôme Bonnafont al Franței a subliniat că agresiunea are loc în contextul în care Iranul a refuzat constant cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și a continuat programul său nuclear suspect.

Secretarul General António Guterres a deplâns faptul că șansa la pace a fost „risipită”, având în vedere că atacurile au survenit imediat după a treia rundă de negocieri indirecte din Oman. El a cerut tuturor părților să revină la masa tratativelor și să înceteze imediat ostilitățile.

Directorul OMS Tedros Ghebreyesus și Înaltul Comisar Volker Türk au avertizat că, în acest joc de putere, civilii sunt cei care plătesc prețul suprem.

În prezent, AIEA monitorizează cu atenție evoluțiile pentru a preveni orice risc la adresa siguranței nucleare în regiune, în timp ce restul lumii privește cu teamă spre o posibilă extindere a conflictului.